joi, 8 decembrie 2011

Poezii- CRĂCIUNUL COPIILOR-(serbare)


  Moş Crăciun
 De Octavian Goga

Moş Crăciun cu barba albă, Moş Crăciun cu traista plină,
Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele
Azi la noi în sat te-aşteaptă toată casa cu lumină.
Cu colinde şi cu cântec şi cu crai citeţ de stele.

Tu te furişezi în taină pe la fiecare poartă,
Cu păşirea ta tiptilă, nu laşi urme de zăpadă,
Dar te simte-ntreg cuprinsul oropsiţilor de soartă,
Când laşi binecuvântarea peste capul lor să cadă.

Tu cobori şi-n seara asta, tu cobori ca-ntotdeauna
Pe pământul greu de rele, sol bătrân cu gânduri bune
Şi-nveştmânţi c-un văl de pace răzvrătirea-nfirorată
- Cum te-aşteaptă în sat la mine! Du-te, du-te, Moş Crăciune!

De nu ţi-o fi peste mână, treci şi pe la casa noastră,
Biata mamă-ngândurată azi e singură la masă.
Tu măcar o rază-n suflet îi trimite pe fereastră,
Când vezi neatins şi vinul, şi colacul de pe masă.

Apoi pleacă, Moş Crăciune... pe oriunde-şi duce darul
Bătrâneasca şi cinstita şi curata noastră lege,
Numa-n lumea mea străină nu-ncerca să treci hotarul,
Căci şi inima şi casa sunt închise aici, moşnege!





Florile dalbe
de Elena Farago

Şi mai ales în iarna asta, lăsaţi copiii să colinde!
Să nu se-nchidă nicio poartă în preajma lor şi nici-un semn.
Să nu-i oprească din curatul şi sfintei datine îndemn.
O, mai ales, în noaptea asta, lăsaţi copiii să colinde!
Când argintiile lor glasuri vor îngâna “Florile dalbe”,
Gândiţi-vă că nu e dată închipurii omeneşti
O mai aleasă întrupare de sol a vrerilor cereşti,
Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta “Florile dalbe”.


La mulţi ani
de Tudor Arghezi

Cititor de vreme bună,
Să-ţi urez pe nai şi strună
Lăutar şi de condei
Ce-i mai bine din ce vrei.
Să-ţi trăiască toţi ai tăi
De prin munţi şi de prin văi,
De prin târguri, de prin sate,
Risipite prin bucate
Semănate, secerate,
Ţării tale-mbelşugate.
Şi copii
Cu ochi căprii,
Şi frumoşi ca soarele,
Păzindu-ţi ogoarele.
Băieţii ca mugurii,
Fetele ca strugurii,
Piersicile să le cadă
În cămaşă, din livadă.
O urare pentru voi,
Cititori de slove noi,
Anul care iată, vine,
Să v-aducă numai bine!






miercuri, 7 decembrie 2011

Metode şi tehnici


Metoda "Cubului"

1.     Pentru povestea "Fata babei şi fata moşului", feţele cubului pot cuprinde următoarele sarcini:

       Descrie fata babei şi fata moşneagului;
      Compară cele doua fete pe baza comportamentului lor;
      Caracterizează oral baba şi mosul;
      Compară cei doi părinţi;
      Găseşte alte perechi de personaje : bun- rău;
       Alege un personaj pe care îl consideri un exemplu de urmat.

2.     O altă lecţie în cadrul căreia se poate folosi metoda "Cubului" este lectia de recapitulare
  a părţilor de vorbire studiate. Sarcinile de lucru pot fi următoarele:

       Substantivul - definiţie, exemple, analiză;
      Adjectivul  -  definiţie, exemple, analiză;
      Pronumele  - definiţie, exemple, analiză;
     Numeralul  - definiţie, exemple, analiză;
      Verbul  -  definiţie, exemple, analiză;
    Adverbul - definiţie, exemple, analiză;


      Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat 

La studierea temei Substantivul în clasa a VI-a:

Ştiu
Vreau să ştiu
Am învăţat
1.   Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti.
2.   Categoriile gramaticale: felul, genul, număr.
1.   Ce fel de parte de vorbire este substantivul?
2.   Are substantivul alte categorii gramaticale?
1.   Substantivul este o parte de vorbire flexibilă.
2.   Are categorii gramaticale de gen, număr, caz.
3.   Substantivul se declină după cazuri.


    Cvintetul 

Termenul semnifică o poezie cu cinci
versuri. Se porneşte de la un subiect propus spre discutare, care să se reflecte în singurul cuvânt-
cheie de pe primul rând. Pe al doilea rând, se scriu două adjective care se referă la cuvântul cheie. 
Pe al treilea rând, se scriu trei verbe la gerunziu. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă de subiectul în cauză. Ultimul vers sintetizează esenţialul, într-un cuvânt.


Carte
Minunată, preţioasă
Citind, răsfoind, învăţând
Mulţumire, înţelepciune, curiozitate, cunoaştere
Inteligenţă.


    Licoarea fermecată


Imaginează-ţi că ai intrat într-o farmacie şi ai cerut un medicament pentru calmarea durerilor de măsea, iar farmacistul, distrat, ţi-a dat o licoare,  care - după ce ai băut-o conform indicaţiilor – te-a ajutat să pătrunzi în acţiunea povestirii. Eşti şi tu personaj al lecturii şi ai posibilitatea să schimbi cursul evenimentelor. Redactează, în cel puţin o pagină, un alt final al romanului Baltagul, de Mihail Sadoveanu.


marți, 6 decembrie 2011

Proiect de lecţie


UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul de Arte Plastice
PROPUNĂTOR:
DATA: 15.11.2011
CLASA: a VII-a A
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba și literatura română
TEMA LECŢIEI: Elemente de versificaţie   
TIPUL LECŢIEI: Predare de noi cunoștinţe
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
2.1 să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral;
2.2. valorificarea categoriilor semantice învăţate în contexte diferite;
3.2 să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic și procedeele de expresivitate în textul liric;
4.1 să-și exprime, în scris, opinii și atitudini;
4.4 să utilizeze corect flexiunea nominală și verbală în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuaţie.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1.Să identifice tipurile de rimă în textul dat;
2.Să recunoască modurile de grupare a versurilor în strofe;
3.Să calculeze măsura versurilor specificate;
4.Să identifice tipurile de ritm.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, brainstorming, învăţare prin descoperire, tabelul cu dublă intrare.

Mijloace: tabla, fișe de lucru, caiete.

Forme de organizare: frontal, individual

EVALUARE: aprecieri verbale.





Momentele lecţiei
Dozare
Obiective op.
Conţinutul ştiinţific al lecţiei
                     Strategia didactică
Evaluare
Metode
Materiale
Forma de organizare

Momentul introductiv
1 min.

Pregătirea materialelor de lucru și asigurarea climatului afectiv necesar desfașurării orei.
Se face prezenţa.


Captarea atenţiei și reactualizarea noţiunilor ancoră
10 min.

Se verifică tema pe care elevii au avut-o de pregătit acasă. Se corectează eventualele greșeli, se oferă explicaţii suplimentare.
Pornind de la tema pentru acasa (o poezie), se va nota pe tablă cuvântul poezie, iar elevii vor fi solicitaţi să identifice cât mai multe trăsături specifice acestui concept.
Poezie- figuri de stil, sentimente exprimate în mod direct de eul liric, versuri, strofe, rimă, ritm.
Conversaţia   caiete        frontal
Explicaţia

Brainstroming tabla       frontal



Aprecieri verbale








Anunţarea subiectului lecţiei și a obiectivelor
1 min.

Pe baza caracteristicilor identificate se anunţă titlul lecţiei iar elevii sunt anunţaţi că vor rezolva exerciţii referitoare la elementele de versificaţie. Se notează pe tablă titlul lecţiei: Elemente de versificaţie. Elevii notează titlul în caiete
Conversaţia
Explicaţia    tabla             frontal
                   caiete


Dirijarea învăţării
26 min.















O1



















O2







O3




O4
Se scrie pe tablă strofa: ,,Peste dealuri zgribulite/ Peste ţarini zdrenţuite/A a venit așa deodată/ Toamna cea întunecată.” (Balada unui greier mic, George Topârceanu). Elevii vor avea sarcina de a citi strofa şi de a înlocui cuvintele subliniate cu sinonimele lor. Se vor remarca diferenţele dintre strofa cu rima și cea fără rimă, şi importanţa rimei în poezie din punctul de vedere al muzicalităţii. Se va obţine definiţia rimei care va fi notată la tablă şi  elevii o scrie în caiete: Rima reprezintă identitatea sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri.

Elevii vor fi întrebaţi câte tipuri de rimă cunosc. Răspunsurile se vor nota pe tablă și în caiete.
Fiecare elev va primi fisa 1 pe care vor fi scrise 4 strofe din 4 poezii diferite. Elevii vor citi strofele şi pe baza cunoştinţelor pe care le deţin, dar şi sub îndrumare, vor observa tipul de rimă (monorimă, rimă îmbrăţişată, rimă încrucişată, rimă împerecheată,) pentru fiecare strofă în parte.
Se precizează că există versuri care nu au rimă. Acestea se numesc versuri libere. În Fișa1, pe verso, se vor afla exemple de versuri libere pe care elevii le vor observa. Se notează definiţia versului liber pe tablă și în caiete: Versul liber este acel vers care nu se supune niciunei structuri regulate, nu are metru, rimă sau nu este încadrabil în strofe.
Se solicită completare la următoarea afirmaţie: Mai multe versuri la un loc alcătuiesc…………
Se notează pe tablă și în caiete definiţia strofei. Fiecare elev va primi Fișa 2 și va observa felurile în care strofele pot fi grupate.
Elevilor li se solicită calcularea măsurii fiecărei strofe din Fișa 2. Măsura se va afla prin numărarea orală a silabelor. Se notează în caiete definiţia măsurii.

Elevii sunt anunţaţi că ritmul este ultimul element de versificaţie despre care vor discuta. Se notează în caiete definiţia ritmului și tipurile de ritm: Succesiunea simetrică a silabelor accentuate și neaccentuate într-un vers se numește ritm. Unitatea metrică format dintr-o silabă accentuată, urmată de una neaccentuată(_,U), se numește troheu. Unitatea metrică format dintr-o silabă neaccentuată, urmată de o silabă accentuată(U,_), se numește iamb. Elevilor li se vor oferi exemple pentru ambele situaţii despre care vom discuta.


Exerciţiul       tabla       frontal
Conversaţia





Învăţare prin              
descoperire     caiete






Conversaţia      tabla       frontal
                         caiete

Exerciţiul         Fișa 1     individual
Explicaţia






Explicaţia        Fișa 1   frontal
Conversaţia     tabla   individual
                        caiete





Conversaţia     caiete     frontal
Explicaţia        Fișa 2   individual





Exerciţiul       Fișa 2  frontal
Conversaţia  caiete    individual
Explicaţia


Explicaţia    caiete     frontal


















Aprecieri verbale






















Aprecieri verbale
Feed-back/Evaluare
10 min.

Se solicita elevilor completarea versurilor astfel încât strofa să aibă rimă: Furnica s-a dus  la ………….
Ca să-şi cumpere....................
Fiindcă la uşă s-a .................
Totul i s-a .............................

Elevilor li se va cere să aprecieze cu adevarat sau fals următoarele afirmaţii:
Versul este un rând dintr-o poezie.
O strofă este alcătuită din versuri.
Există doar strofe din patru versuri.
Versurile tuturor poeziilor sunt grupate pe strofe.
Rima este potrivirea sunetelor de la sfârşitul versurilor.
Prin rimă se realizează muzicalitatea versurilor.
Ritmul iambic are la bază o silabă accentuată, urmată de una neaccentuată.
La rima încrucişată primul vers rimează cu ultimul, iar al doilea cu al treilea.
Nu există versuri fără rimă.
Exerciţiu     tabla         individual
                   caiete






Exerciţiu                        frontal
Aprecieri verbale





Aprecieri verbale
Asigurarea retenţiei și a transferului
1 min.

Se va transmite tema de casă: realizarea unei strofe rimate în cadrul căreia primul vers sa se termine cu un substantiv, al doilea cu un adjectiv, al treilea cu un adverb, iar al patrulea cu un verb.
Explicaţia   caiete         individual

Aprecieri
1 min.

Aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.
Explicaţia                       frontal






duminică, 4 decembrie 2011

Amintiri din copilărie- Ion Creangă









Realizează un eseu de 100 de rânduri cu titlul Un copil vei fi mereu, în care să descrii jucăria preferată şi să povesteşti câteva amintiri din copilărie, folosind următoarele  figuri de stil: hiperbola, metafore, epitete, comparaţii, personificări.

joi, 1 decembrie 2011

Rima- model exerciţiu (clasa aVII-a)


ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE

Fișa  1-Tipuri de rimă 
Identificaţi tipurile de rimă pornind de la strofele din prima coloană.


                                  Strofe
             Tipuri de rimă
,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.”
                            (Vasile Alecsandri, Iarna)

,,Câmpul alb, ca un cearșaf,
Până-n zări se desfășoară…
Sus, pe-un stâlp de telegraf,
S-a oprit din zbor o cioară.” (George Topârceanu, Cioara)

,,Stele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor
Până ce pier.’’ (Mihai Eminescu, Stele-n cer)

,,Peste vîrf de rămurele           
Trec în stoluri rîndunele          
Ducînd gîndurile mele             
Şi norocul meu cu ele.’’ (Mihai Eminescu, Ce te legeni..”)





























miercuri, 30 noiembrie 2011

ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE


Modul de grupare a versurilor în strofe:

              1. monostihul sau monoversul – un vers
Ex. – „Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.”
                                    (Ion Pillat, Artă poetică)

               2. distihul – două versuri
Ex. – ,, Mi-a venit de la părinţi                   (E)
          Un pieptene cu trei dinţi.

          Are la buză un glonţ                          (G)
          Sau un păr cu cârlionţ.’’        
                                         (Tudor Arghezi, Alfabetul)

                 3. terţul sau terţina – trei versuri
Ex. – „De o gânganie mică,
            Păru-n cap i se ridică
           Şi pielea i se furnică.”
                (Anton Pann, Povestea vorbii)

4. catrenul- patru versuri
      Ex. – „A trecut întâi o boare
                Pe deasupra viilor
                 Şi-a furat de prin ponoare
                 Puful păpădiilor.”
                                          (George Topârceanu, Rapsodii de toamnă)

                    5. cvinarie- cinci versuri
     Ex. – ,,Te plînge Bucovina, te plînge-n voce tare,
                    Te plînge-n tînguire și locul tău natal;
                    Căci umbra ta măreață în falnica-i zburare
                    O urmă-ncet cu ochiul în tristă lăcrimare
                    Ce-i simț national!’’
                                       (Mihai Eminescu, La mormântul lui Aron Pumnul)


Observaţie: Strofele pot conţine și un număr mai mare de versuri, în funcţie de modul de organizare și de scopul fiecărui poet.


luni, 21 noiembrie 2011

Câteva epigrame

REVELIONUL
                            Sorin Beiu

Un sinucigaş - sărmanul!-
Despre revelion va spune
Că e noapte-n care anul
Capăt zilelor îşi pune!


PROSTUL
                    Alexandru Clenciu

Prostul, ce e drept e drept,
Spun şi îmi asum tot riscul,
Aparent e-un om deştept
Dacă nu-şi deschide pliscul.

PLOPUL
                 Ion Grigore

Copac ce speră în tăcere
Că într-o zi va face pere...

OMUL
            Sorin Pavel

Omul este întrebarea
Ce o pun necontenit
Munţii, şesurile, marea,
Cerului nemărginit...

LOGODNA
                    Sorin Beiu

Perioadă necesară
Unei studieri atente,
Când cel care se însoară
Nu prea crede-n sentimente.

FRUNZA
                 Angela Chiuaru

Masca mortuară - a durerii-
Luată de pe chipul primăverii.

FEMEIA
               Nicolae Petresc

În dragoste femeia-i totul:
Şi virusul şi antidotul!

FERICIREA
                    George Caranfil

E un pix, declar în şagă,
Fericirea-n lumea asta,
Căci, când lumea ţi-e mai dragă,
Ţi se termină şi pasta.

CĂSĂTORIA
                       Gabriel Teodorescu

Căsătoria, lucru dovedit,
E un contract semnat cu pompă mare
Şi un prilej, destul de fericit,
De-a te lega la cap când nu te doare.

BĂRBATUL
                     Gheorghe Penciu

E stâlpul casei, după şege,
Dar de fapt un mameluc
Ce intră-n viaţă ca un rege
Şi o sfârşeşte sub papuc.

ADEVĂRUL
                     Mircea Ionescu- Quintus

De când stelele şi luna,
De când valul spart de stâncă,
Adevărul e minciuna
Nedescoperită încă.