Proiect de lectie - Adjectivul (consolidare de cunostinte)

Momentele lecţiei	Dozare	Obiective op.	Conţinutul ştiinţific al lecţiei	Strategia didactică			Evaluare
				Metode	Materiale	Forma de organizare
Momentul organizatoric	1 min.		Pregătirea materialelor de lucru şi asigurarea climatului afectiv necesar desfaşurării orei. Se face prezenţa.	Conversaţia	Catalogul	Frontal
Captarea atenţiei şi reactualizarea noţiunilor ancoră	10 min.		Verificarea calitativă (prin sondaj) a temei pe care elevii au avut-o de pregătit acasă. Se corectează eventualele greşeli, se oferă explicaţii suplimentare. Se adresează întrebări în vederea pregătirii elevilor pentru activităţile viitoare: ,,Ce este adjectivul? Ce clasificare cunoașteți la adjectiv? Ce funcții sintactice îndeplinesc adjectivele” Cunoştinţele anterioare se vor verifica prin completarea unui ciorchine cu ajutorul căruia se va capta atenţia elevilor.  Profesorul numeṣte selectiv elevi pentru rezolvarea sarcinii. Acest exerciţiu este util pentru reactualizarea informaţiilor despre adjectiv, învăţate în lecţiile anterioare. Profesorul verifică răspunsurile elevilor şi oferă eventuale explicaţii. Se realizează astfel trecerea spre tema lecţiei noi.	Conversaţia           Explicaţia Conversaţia catihetică        Explicaţia	Caiete Manual Fișe	Frontal Frontal Frontal Frontal	Se apreciează verbal corectitudinea răspunsurilor şi a exprimării Chestionarea orală Aprecieri verbale Aprecieri verbale
Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor	2 min.		Profesorul îi anunţă pe elevi că vor realiza mai multe exerciţii pentru a-şi consolida cunoştinţele despre adjectiv. Se enumeră obiectivele lecţiei. Se trece titlul lecţiei pe tablă: Adjectivul. Exerciţii de consolidare. Elevii notează titlul în caiete.	Explicaţia	Tablă Caiete	Frontal
Dirijarea învăţării	23 min.	O1 O3 O4 O1 O2 O4 O1 O3	Se va realiza pe baza unei fişe individuale de exerciţii; acestea vor fi rezolvate ca activitate individuală, dar şi colectivă. Exerciţiile au în vedere:  -analizarea adjectivelor din textele date, precizând genul, numărul, cazul şi funcţia sintactică; -completarea spaţiilor libere cu formele corespunzătoare ale articolului demonstrativ; -formarea unor enunţuri în care unele adjective să îndeplinească, pe rând, funcţiile sintactice de atribut adjectival şi nume predicativ; -precizarea numărului de forme flexionare ale adjectivelor date; -trecerea anumitor adjective la toate gradele de comparaţie. Profesorul verifică soluţiile elevilor şi explică eventualele nelămuriri.	Exerciţiul Explicaţia Analiza gramaticală Explicaţia  Exerciţiul                          Explicaţia	Fişa de lucru Caiete Tablă Fişa de lucru Fişă de lucru	Perechi Individual Frontal	Observaţie sistematică Aprecieri verbale Aprecieri verbale Observaţie sistematică Aprecieri verbale
Asigurarea conexiunii inverse (feedback)	12 min.	O1 O2 O3 O4 O5	Profesorul îi anunţă pe elevi că vor rezolva nişte exerciţii sub forma unui joc. Astfel, le prezintă elevilor un set de întrebări, pe ale cărui feţe colorate sunt notate şi numerotate nişte instrucţiuni: 1.Descrie, 2.Compară, 3.Asociază, 4.Analizează, 5.Argumentează, 6.Aplică. Se împarte clasa în 6/8 grupe, fiecare grupă urmând a rezolva una dintre cele 6 instrucţiuni notate pe feţele cubului. Fiecare grupă alege o culoare existentă pe cub, iar profesorul le citeṣte sarcina corespunzătoare culorii alese. Profesorul le împarte elevilor o fişă pe care sunt detaliate sarcinile grupelor, fiecare grupă rezolvând sarcina aleasă anterior. Ulterior, după expirarea termenului acordat rezolvării exerciţiilor, profesorul verifică soluţiile oferite de reprezentanţii fiecărei grupe, atrăgând atenţia tuturor elevilor asupra aspectelor discutate. Mai mult, fiecare elev va nota pe fişa primită şi rezolvările exerciţiilor pe care le-au avut de rezolvat celelalte grupe. Această parte a activităţii este dirijată de către profesor, prin observaţiile şi corecturile sale. Se discută variantele oferite de elevi, aceştia din urmă primind feedback atât din partea colegilor din celelalte grupe, cât şi din partea profesorului.	Metoda cubului Explicaţia Conversaţia	Fişă de lucru (verso) Anexă Cubul Fişă de lucru (verso)	Grupat Frontal	Observaţie sistematică Interevaluare Aprecieri verbale
Asigurarea retenţiei şi a capacităţii de transfer	1 min.		Profesorul le atrage atenţia elevilor asupra faptului că tema de casă este reprezentată de testul grilă, de la pagina 137.	Explicaţia	Manual	Frontal
Aprecieri	1 min.		Se formulează aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.				Aprecieri verbale

                                                                         

   

 PROIECT DE LECŢIE

„A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea." (I. Cerghit)

Unitatea de învăţământ: 

Profesor:  

Clasa: a VI-a

Data: 

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Obiectul: Limba şi literatura română

Subiectul/ tema: Adjectivul- Exerciții de consolidare

 TIPUL LECŢIEI: Fixare a cunoştinţelor, formare de priceperi şi deprinderi (conform tipologiei sugerate de Vistian Goia)

COMPETENŢE SPECIFICE:

2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;

3.4. sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare).

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

1.      Să recunoască tipurile de adjective învăţate;

2.      Să analizeze sintactic şi morfologic adjectivele din contexte date;

3.      Să integreze adjectivele în enunţuri în mod adecvat;

4.      Să diferenţieze adjectivele de celelalte părți de vorbire învățate;

5.      Să completeze spațiile liber cu răspunsurile corecte.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode: conversaţia catihetică, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, analiza gramaticală, metoda cubului, metoda ciorchinelui

Mijloace: tablă, caiete, manual, fişă de lucru, cubul.

Forme de organizare: frontal, individual, grupat, în perechi.

EVALUARE: formativă; aprecieri verbale, observaţie sistematică, chestionare orală, interevaluare.

BIBLIOGRAFIE: Banaduc, Ioana, Ghid de practică pedagogică la limba şi literatura română, Timişoara, Editura Mirton, 2006.

                               Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române: pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.

                               Metea, Alexandru, Limba română actuală, Editura EMIA, Deva, 2008.

                               Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008.

                  

Pentru a rezolva rebusul, scrieţi antonimele următoarelor adjective: 1.        TARE 2.        TREAZ 3.        BĂTRÂNESC 4.        MIC 5.        CALD 6.        SCUND 7.        INSTABIL 8.        MORT

Anexa 1

REBUS

					A
		1
			2
				3
	4
		5
6
7
				8
					B

1.                Puneţi cuvintele din paranteză la forma potrivită:

a)      Părinţii (grijuliu)……………..……. au venit la şedinţă .

b)      (Zglobiu)……………………….….copii aleargă prin pădure.

c)      Avea o privire (luminos)…………………….…………….

d)      Mama şi-a cumpărat nişte pantofi (frumos)……………..……………  .

e)      Bunicii  mei sunt nişte oameni (cumsecade)…………….……………….  .

f)       De unde ai această eşarfă (mov) ……………….…….?

g)      Vântul  a doborât doi copaci (mare)…………….…………..  .

h)      Am trecut prin apa (limpede)……….………….. ca lacrima .

2.                Precizează la ce grade de comparaţie sunt adjectivele subliniate din următoarele propoziţii:

 a. El este cel mai bun prieten al meu.

………………………………………………………………………………………………

b. Andreea este mai cuminte decât sora ei.

………………………………………………………………………………………………

c. Vecina mea este la fel de înaltă ca şi fratele ei.

………………………………………………………………………………………………

d. Eu am o mamă foarte înţelegătoare.

………………………………………………………………………………………………

3.      Alcătuiţi câte un enunţ în care adjectivul sincer să îndeplinească funcţia sintactică de:

a.       atribut adjectival  :

b.      nume predicativ:

4.            Analizaţi  adjectivele din enunțul: „Fata frumoasă era harnică și îi asculta pe părinți.”.

5.                Alcătuieşte propoziţii în care adjectivul minunat să fie la gradul superlativ relativ de superioritate şi să îndeplinească, pe rand, funcţia sintactică de atribut adjectival şi de nume predicativ.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

6.                Pune adjectivul bun la toate gradele de comparaţie învăţate:

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

7. Precizează câte forme flexionare au următoarele adjective variabile:

      galben -                                    

      moale –

      rece –

      verde –

      mic –

      gustos –

8.      Completează spațiile punctate cu articolele demonstrative (cel, cea, cei, cele) potrivite:

a)      Aici, la căsuța .............. nouă și-a trăit multă vreme viața ..........mai bun prieten al meu

b)      Scaunul ............mare este în balcon.

c)      Astăzi mama și-a pus căciula .........nouă.

d)      Mâine voi încălța ghetele ...........călduroase.

e)      .......... doi drumeți au ajuns înaintea mea acasă.

Anexa 2

Meoda cubului

ARGUMENTEAZĂ

1. Subliniază adjectivele, apoi transcrie şi citeşte textul fără acestea. Ce observi?

    „Cu lung pumnal de fulgere albastre              ________________________

      Îşi taie drumul ploaia fumurie                      ________________________

      Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre”.           ________________________

       (După ploaie – Otilia Cazimir)

2.Corectează greşelile făcute intenţionat în textul:

De la bucureşti, unde ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până la frumosul staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră.Trenul s-a apropiat de sinaia si iel se pregătea să coboare.

__________________________________________________________________________________________________________________________DESCRIE

1.Descrie substantivele cu adjectivele potrivite.                                                                

 

gingaşi   gustos      strălucitor  roşu    copt        auriu   firavi   albi   crud     

2.Descrie următoarele substantive cu cele mai potrivite adjective care exprimă însuşiri :

 Bunică:

Zăpadă:

Floare:

ANALIZEAZĂ

Analizează adjectivele din textul următor, precizând genul, numărul,cazul şi gradul de comparaţie:

             Voinicul  e cel mai ţepos,

            Copac înalt, verde şi foarte frumos.

Adjectivul	Genul	Numărul	Cazul	Gradul de comparaţie

APLICĂ

1.      Îmbogăţeşte enunţurile cu cât mai multe adjective. Observă apoi diferenţa.

Fulgii coboară într-un dans pe pământ.

Zăpada a acoperit grădina.

Vântul şuieră printre copaci.

2.  Schimbaţi forma adjectivelor din paranteză pentru a respecta acordul în număr cu substantivele pe care le însoţesc:

            a) Prin aer zboară fluturi (alb)………….

            b) Plopi (înalt)……………..străjuiesc străzile (pustie)………………..

            c)Frunza (îngălbenite)……….s-a desprins de pe crenguţa (uscate)……………………

ASOCIAZĂ

1.      Asociază substantivului adjectivul corespunzător:

                  copil                            rotundă

                  vulpe                           şireată

                  frunze                          veştede

                  minge                           cuminte

                                                       

1.      Grupează adjectivele următoare în funţie de gradul de comparaţie:

cel mai cuminte, extraordinar de frumos, mai bun, arzător, foarte înalt, nemaivazut de viteaz, mai fricos, rău, cel mai adânc

POZITIV	COMPARATIV	SUPERLATIV

COMPARĂ

1.      Compară şi potriveşte adjectivele cu înţeles opus:      

tânăr - leneş – rău – frumos – bucuros – prietenos – luminos– mincinos –

-             urât -             duşmănos -             bătrân -             bun -             harnic -             întunecat -             trist -             sincer

Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu acelaşi înţeles:

linie             automobil

casă             prisăcar

prieten         amic

maşină         riglă

apicultor      locuinţă