Literatura absurdului - „Așteptându-l pe Godot”

Aşa cum nu era de aşteptat pentru perioada în care a fost scrisă, o perioadă de criză, în care noul era renegat, iar tradiţia domina, „Aşteptându-l pe Godot”, deşi aduce în faţă omul nou, se bucură imediat de un succes şi de o răspândire rapidă, piesa fiind imediat tradusă pe cât mai multe teritorii. „Aşteptându-l pe Godot” prezintă cu ajutorul metaforei o dramă, o dramă în care cine aşteaptă nu îndeplineşte funcţiile unei persoane, ci mai degrabă ale unui personaj- marionetă care este modelat după bunul plac al dresorului de circ, întrucât asemănarea cu un clovn a personajelor este evidentă. Avem de-a face cu personaje care nu au o individualitate proprie, ci sunt mereu în aşteptarea indicaţiilor pentru următorul pas, într-o lume în care totul e vag.

Documente utile profesorilor

PLANIFICAREA ORELOR DE PREGÃTIRE SUPLIMENTARÃ

PENTRU EVALUAREA  NAŢIONALÃ

LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNÃ

2014-2015

                                                                                                                                                                                    

Unitatea de învăţare	Competenţe specifice	Conţinuturi	Număr de ore	Săptămâna
1.      Genul liric	1.1   dovedirea înţelegerii     unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date; 2.1  redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă	exerciţii de identificare a trăsăturilor genului liric elemente de versificaţie (măsura, rima, ritmul, versul, strofa) procedee de expresivitate artistică: personificare, alegorie, aliteraţie, metaforă, hiperbolă, epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, antiteză concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta; eul liric exerciţii de identificare a trăsăturilor speciei pastel exerciţii de redactare a textelor argumentative exerciţii de redactare a compunerii de explicare a titlului unei opere lirice redactarea compunerii de motivare a prezenţei descrierii redactarea compunerii de explicare a mesajului unei poezii	9h	S1 – S9
Lexic . Punctuaţie	1.2 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei;	Exerciţii de identificare a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului Exerciţii de identificare a categoriilor semantice Exerciţii de identificare a arhaismelor, regionalismelor, neologismelor Exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe Exerciţii de ortografiere a diftongilor, triftongilor, vocalelor în hiat Rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie	6h	S10 – S15
Genul epic	1.1   dovedirea înţelegerii     unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;	Structuri în textele epice. Momentele subiectului Exerciţii de identificare a trăsăturilor genului epic Exerciţii de identificare a trăsăturilor speciei schiţă Exerciţii de identificare a trăsăturilor specieiei nuvelă Exerciţii de identificare a speciei basm Exerciţii de identificare a speciei schiţă Modalităţi de caracterizare a personajelor	7h	S16 – S22
Morfo-sintaxă	1.2 sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei; 2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele de ortografie şi de punctuaţie	Exerciţii de stabilire a valorii morfologice a cuvintelor dintr-un text dat Exerciţii de identificare a funcţiei sintactice Exerciţii de sintaxă a frazei.	8h	S23 – S30
Redactare	1.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele 2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă	Reguli de redactare a textelor Redactarea unei compuneri de exprimare a opiniei Redactarea unei compuneri descriptive (tablou) Redactarea unei compuneri descriptive (portret) Redactarea unei compuneri narative	5 h	S31 – S35

Poezii- CRĂCIUNUL COPIILOR-(serbare)

  Moş Crăciun

 De Octavian Goga

Moş Crăciun cu barba albă, Moş Crăciun cu traista plină,

Vechi stăpân atât de darnic al copilăriei mele

Azi la noi în sat te-aşteaptă toată casa cu lumină.

Cu colinde şi cu cântec şi cu crai citeţ de stele.

Tu te furişezi în taină pe la fiecare poartă,

Cu păşirea ta tiptilă, nu laşi urme de zăpadă,

Dar te simte-ntreg cuprinsul oropsiţilor de soartă,

Când laşi binecuvântarea peste capul lor să cadă.

Tu cobori şi-n seara asta, tu cobori ca-ntotdeauna

Pe pământul greu de rele, sol bătrân cu gânduri bune

Şi-nveştmânţi c-un văl de pace răzvrătirea-nfirorată

- Cum te-aşteaptă în sat la mine! Du-te, du-te, Moş Crăciune!

De nu ţi-o fi peste mână, treci şi pe la casa noastră,

Biata mamă-ngândurată azi e singură la masă.

Tu măcar o rază-n suflet îi trimite pe fereastră,

Când vezi neatins şi vinul, şi colacul de pe masă.

Apoi pleacă, Moş Crăciune... pe oriunde-şi duce darul

Bătrâneasca şi cinstita şi curata noastră lege,

Numa-n lumea mea străină nu-ncerca să treci hotarul,

Căci şi inima şi casa sunt închise aici, moşnege!

Florile dalbe

de Elena Farago

Şi mai ales în iarna asta, lăsaţi copiii să colinde!

Să nu se-nchidă nicio poartă în preajma lor şi nici-un semn.

Să nu-i oprească din curatul şi sfintei datine îndemn.

O, mai ales, în noaptea asta, lăsaţi copiii să colinde!

Când argintiile lor glasuri vor îngâna “Florile dalbe”,

Gândiţi-vă că nu e dată închipurii omeneşti

O mai aleasă întrupare de sol a vrerilor cereşti,

Ca argintiile lor glasuri, când vor cânta “Florile dalbe”.

La mulţi ani

de Tudor Arghezi

Cititor de vreme bună,

Să-ţi urez pe nai şi strună

Lăutar şi de condei

Ce-i mai bine din ce vrei.

Să-ţi trăiască toţi ai tăi

De prin munţi şi de prin văi,

De prin târguri, de prin sate,

Risipite prin bucate

Semănate, secerate,

Ţării tale-mbelşugate.

Şi copii

Cu ochi căprii,

Şi frumoşi ca soarele,

Păzindu-ţi ogoarele.

Băieţii ca mugurii,

Fetele ca strugurii,

Piersicile să le cadă

În cămaşă, din livadă.

O urare pentru voi,

Cititori de slove noi,

Anul care iată, vine,

Să v-aducă numai bine!

Metode şi tehnici

Metoda "Cubului"

1.     Pentru povestea "Fata babei şi fata moşului", feţele cubului pot cuprinde următoarele sarcini:

       Descrie fata babei şi fata moşneagului;

      Compară cele doua fete pe baza comportamentului lor;

      Caracterizează oral baba şi mosul;

      Compară cei doi părinţi;

      Găseşte alte perechi de personaje : bun- rău;

       Alege un personaj pe care îl consideri un exemplu de urmat.

2.     O altă lecţie în cadrul căreia se poate folosi metoda "Cubului" este lectia de recapitulare
  a părţilor de vorbire studiate. Sarcinile de lucru pot fi următoarele:

       Substantivul - definiţie, exemple, analiză;

      Adjectivul  -  definiţie, exemple, analiză;

      Pronumele  - definiţie, exemple, analiză;

     Numeralul  - definiţie, exemple, analiză;

      Verbul  -  definiţie, exemple, analiză;

    Adverbul - definiţie, exemple, analiză;

      Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat 

La studierea temei Substantivul în clasa a VI-a:

Ştiu	Vreau să ştiu	Am învăţat
1.   Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti. 2.   Categoriile gramaticale: felul, genul, număr.	1.   Ce fel de parte de vorbire este substantivul? 2.   Are substantivul alte categorii gramaticale?	1.   Substantivul este o parte de vorbire flexibilă. 2.   Are categorii gramaticale de gen, număr, caz. 3.   Substantivul se declină după cazuri.

    Cvintetul 

Termenul semnifică o poezie cu cinci

versuri. Se porneşte de la un subiect propus spre discutare, care să se reflecte în singurul cuvânt-

cheie de pe primul rând. Pe al doilea rând, se scriu două adjective care se referă la cuvântul cheie. 

Pe al treilea rând, se scriu trei verbe la gerunziu. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele elevului faţă de subiectul în cauză. Ultimul vers sintetizează esenţialul, într-un cuvânt.

Carte

Minunată, preţioasă

Citind, răsfoind, învăţând

Mulţumire, înţelepciune, curiozitate, cunoaştere

Inteligenţă.

    Licoarea fermecată

Imaginează-ţi că ai intrat într-o farmacie şi ai cerut un medicament pentru calmarea durerilor de măsea, iar farmacistul, distrat, ţi-a dat o licoare,  care - după ce ai băut-o conform indicaţiilor – te-a ajutat să pătrunzi în acţiunea povestirii. Eşti şi tu personaj al lecturii şi ai posibilitatea să schimbi cursul evenimentelor. Redactează, în cel puţin o pagină, un alt final al romanului Baltagul, de Mihail Sadoveanu.

Proiect de lecţie

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul de Arte Plastice

PROPUNĂTOR:

DATA: 15.11.2011

CLASA: a VII-a A

ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba și literatura română

TEMA LECŢIEI: Elemente de versificaţie   

TIPUL LECŢIEI: Predare de noi cunoștinţe

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

2.1 să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral;

2.2. valorificarea categoriilor semantice învăţate în contexte diferite;

3.2 să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic și procedeele de expresivitate în textul liric;

4.1 să-și exprime, în scris, opinii și atitudini;

4.4 să utilizeze corect flexiunea nominală și verbală în textul scris, utilizând corect semnele ortografice și de punctuaţie.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

1.Să identifice tipurile de rimă în textul dat;

2.Să recunoască modurile de grupare a versurilor în strofe;

3.Să calculeze măsura versurilor specificate;

4.Să identifice tipurile de ritm.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, brainstorming, învăţare prin descoperire, tabelul cu dublă intrare.

Mijloace: tabla, fișe de lucru, caiete.

Forme de organizare: frontal, individual

EVALUARE: aprecieri verbale.

Momentele lecţiei	Dozare	Obiective op.	Conţinutul ştiinţific al lecţiei	Strategia didactică			Evaluare
				Metode	Materiale	Forma de organizare
Momentul introductiv	1 min.		Pregătirea materialelor de lucru și asigurarea climatului afectiv necesar desfașurării orei. Se face prezenţa.
Captarea atenţiei și reactualizarea noţiunilor ancoră	10 min.		Se verifică tema pe care elevii au avut-o de pregătit acasă. Se corectează eventualele greșeli, se oferă explicaţii suplimentare. Pornind de la tema pentru acasa (o poezie), se va nota pe tablă cuvântul poezie, iar elevii vor fi solicitaţi să identifice cât mai multe trăsături specifice acestui concept. Poezie- figuri de stil, sentimente exprimate în mod direct de eul liric, versuri, strofe, rimă, ritm.	Conversaţia   caiete        frontal Explicaţia Brainstroming tabla       frontal			Aprecieri verbale
Anunţarea subiectului lecţiei și a obiectivelor	1 min.		Pe baza caracteristicilor identificate se anunţă titlul lecţiei iar elevii sunt anunţaţi că vor rezolva exerciţii referitoare la elementele de versificaţie. Se notează pe tablă titlul lecţiei: Elemente de versificaţie. Elevii notează titlul în caiete	Conversaţia Explicaţia    tabla             frontal                    caiete
Dirijarea învăţării	26 min.	O1 O2 O3 O4	Se scrie pe tablă strofa: ,,Peste dealuri zgribulite/ Peste ţarini zdrenţuite/A a venit așa deodată/ Toamna cea întunecată.” (Balada unui greier mic, George Topârceanu). Elevii vor avea sarcina de a citi strofa şi de a înlocui cuvintele subliniate cu sinonimele lor. Se vor remarca diferenţele dintre strofa cu rima și cea fără rimă, şi importanţa rimei în poezie din punctul de vedere al muzicalităţii. Se va obţine definiţia rimei care va fi notată la tablă şi  elevii o scrie în caiete: Rima reprezintă identitatea sunetelor de la sfârșitul a două sau mai multe versuri. Elevii vor fi întrebaţi câte tipuri de rimă cunosc. Răspunsurile se vor nota pe tablă și în caiete. Fiecare elev va primi fisa 1 pe care vor fi scrise 4 strofe din 4 poezii diferite. Elevii vor citi strofele şi pe baza cunoştinţelor pe care le deţin, dar şi sub îndrumare, vor observa tipul de rimă (monorimă, rimă îmbrăţişată, rimă încrucişată, rimă împerecheată,) pentru fiecare strofă în parte. Se precizează că există versuri care nu au rimă. Acestea se numesc versuri libere. În Fișa1, pe verso, se vor afla exemple de versuri libere pe care elevii le vor observa. Se notează definiţia versului liber pe tablă și în caiete: Versul liber este acel vers care nu se supune niciunei structuri regulate, nu are metru, rimă sau nu este încadrabil în strofe. Se solicită completare la următoarea afirmaţie: Mai multe versuri la un loc alcătuiesc………… Se notează pe tablă și în caiete definiţia strofei. Fiecare elev va primi Fișa 2 și va observa felurile în care strofele pot fi grupate. Elevilor li se solicită calcularea măsurii fiecărei strofe din Fișa 2. Măsura se va afla prin numărarea orală a silabelor. Se notează în caiete definiţia măsurii. Elevii sunt anunţaţi că ritmul este ultimul element de versificaţie despre care vor discuta. Se notează în caiete definiţia ritmului și tipurile de ritm: Succesiunea simetrică a silabelor accentuate și neaccentuate într-un vers se numește ritm. Unitatea metrică format dintr-o silabă accentuată, urmată de una neaccentuată(_,U), se numește troheu. Unitatea metrică format dintr-o silabă neaccentuată, urmată de o silabă accentuată(U,_), se numește iamb. Elevilor li se vor oferi exemple pentru ambele situaţii despre care vom discuta.	Exerciţiul       tabla       frontal Conversaţia Învăţare prin               descoperire     caiete Conversaţia      tabla       frontal                          caiete Exerciţiul         Fișa 1     individual Explicaţia Explicaţia        Fișa 1   frontal Conversaţia     tabla   individual                         caiete Conversaţia     caiete     frontal Explicaţia        Fișa 2   individual Exerciţiul       Fișa 2  frontal Conversaţia  caiete    individual Explicaţia Explicaţia    caiete     frontal			Aprecieri verbale Aprecieri verbale
Feed-back/Evaluare	10 min.		Se solicita elevilor completarea versurilor astfel încât strofa să aibă rimă: Furnica s-a dus  la …………. Ca să-şi cumpere.................... Fiindcă la uşă s-a ................. Totul i s-a ............................. Elevilor li se va cere să aprecieze cu adevarat sau fals următoarele afirmaţii: Versul este un rând dintr-o poezie. O strofă este alcătuită din versuri. Există doar strofe din patru versuri. Versurile tuturor poeziilor sunt grupate pe strofe. Rima este potrivirea sunetelor de la sfârşitul versurilor. Prin rimă se realizează muzicalitatea versurilor. Ritmul iambic are la bază o silabă accentuată, urmată de una neaccentuată. La rima încrucişată primul vers rimează cu ultimul, iar al doilea cu al treilea. Nu există versuri fără rimă.	Exerciţiu     tabla         individual                    caiete Exerciţiu                        frontal			Aprecieri verbale Aprecieri verbale
Asigurarea retenţiei și a transferului	1 min.		Se va transmite tema de casă: realizarea unei strofe rimate în cadrul căreia primul vers sa se termine cu un substantiv, al doilea cu un adjectiv, al treilea cu un adverb, iar al patrulea cu un verb.	Explicaţia   caiete         individual
Aprecieri	1 min.		Aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.	Explicaţia                       frontal

Amintiri din copilărie- Ion Creangă

Realizează un eseu de 100 de rânduri cu titlul Un copil vei fi mereu, în care să descrii jucăria preferată şi să povesteşti câteva amintiri din copilărie, folosind următoarele  figuri de stil: hiperbola, metafore, epitete, comparaţii, personificări.

Rima- model exerciţiu (clasa aVII-a)

ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE

Fișa  1-Tipuri de rimă 

Identificaţi tipurile de rimă pornind de la strofele din prima coloană.

Strofe	Tipuri de rimă
,,Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.”                             (Vasile Alecsandri, Iarna)
,,Câmpul alb, ca un cearșaf, Până-n zări se desfășoară… Sus, pe-un stâlp de telegraf, S-a oprit din zbor o cioară.” (George Topârceanu, Cioara)
,,Stele-n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor Până ce pier.’’ (Mihai Eminescu, Stele-n cer)
,,Peste vîrf de rămurele            Trec în stoluri rîndunele           Ducînd gîndurile mele              Şi norocul meu cu ele.’’ (Mihai Eminescu, Ce te legeni..”)