Proiect de lectie (descrierea obiectiva/ descrierea subiectiva)

             „A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea." (I. Cerghit)

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:  

PROFESOR:  

DATA:  

CLASA: a VII-a

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba şi literatura română

TEMA LECŢIEI: Descrierea subiectivă. Descrierea obiectivă

TIPUL LECŢIEI: Dobândire de noi cunoştinţe (conform tipologiei sugerate de Vistian Goia)

COMPETENȚE GENERALE:

1.      Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare - dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;

2.      Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogat;

3.      Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;

4.      Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

COMPETENŢE SPECIFICE:

3.1. citirea unei varietăţi de texte li­terare sau nonliterare, demonstrând înţele­gerea sensului acestora;

3.2. recunoaşterea modalită­ţilor specifice de organi­zare a textului epic şi a pro­cedeelor de expresi­vi­tate în textul liric;

4.1. exprimarea, în scris, a propriilor opinii şi atitudini;

4.5. folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1: Să formuleze trăsăturile descrierii subiective și obiective;

O2: Să precizeze informațiile pe care le transmite fiecare text de pe fișa de lucru;

O3: Să identifice tipul de descriere pe care îl oferă textele;

O4: Să evidențieze sentimentele eului liric din poezia dată;

O5: Să aleagă varianta corectă, realizând diferența între descrierea subiectivă și obiectivă.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode: conversaţia catihetică, explicaţia, brainstormingul, conversaţia euristică, învăţare prin descoperire, exerciţiul, metoda RAI

Mijloace: tabla, caiete, fişă de lucru.

Forme de organizare: frontal, individual, grupat.

EVALUARE: aprecieri verbale, observaţie sistematică, chestionare orală.

BIBLIOGRAFIE: Banaduc, Ioana, Ghid de practică pedagogică la limba şi literatura română, Timişoara, Editura Mirton, 2006.

                         Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române: pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.

                            Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008.

                          Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, Bucureşti, Editura contemporană, 1941.

Momentele lecţiei	Dozare	Ob. op.	Conţinutul ştiinţific al lecţiei	Strategia didactică			Evaluare
				Metode	Materiale	Forma de organizare
Momentul organizatoric	1 min.		Pregătirea materialelor de lucru şi asigurarea climatului afectiv necesar desfaşurării orei. Se face prezenţa.	Conversaţia	Catalogul	Frontal
Captarea atenţiei şi reactualizarea noţiunilor ancoră	10 min.		Verificarea calitativă (prin sondaj) a temei pe care elevii au avut-o de pregătit acasă. Se corectează eventualele greşeli, se oferă explicaţii suplimentare. Pentru a capta atenţia elevilor, cadrul didactic notează pe tablă cuvântul descriere şi le cere elevilor să spună, fără a se gândi prea mult, cuvinte pe care le asociează cu acesta. Cadrul didactic notează pe tablă ideile elevilor prin intermediul unui organizator grafic. Elevii notează în caiete şi cuvintele spuse de colegii lor. Prin intermediul conversației euristice se ajunge la concluzia că fiecare dintre noi vedem lucrurile într-o manieră subiectivă sau obiectivă. Se realizează astfel trecerea spre tema lecţiei noi.	Conversaţia           Explicaţia Conversaţia catihetică        Brainstorming Conversaţia euristică Explicaţia	Caiete Tablă Caiete	Frontal Frontal Frontal	Se apreciează verbal corectitudinea răspunsurilor şi a exprimării Chestionarea orală Aprecieri verbale
Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor	2 min.		Profesorul îi anunţă pe elevi că vor discuta despre descrierea subiectivă și cea obiectivă, pornind de la câteva fragmentele care se regăsesc pe fișe de lucru. Se enumeră obiectivele lecţiei. Se trece titlul lecţiei pe tablă: Descrierea subiectivă. Descrierea obiectivă  Elevii notează titlul în caiete.	Explicaţia	Tablă Caiete	Frontal
Prezentarea noului conţinut, dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor	27 min.	O1 O5	Elevii primesc o fișă de lucru pe care se află două texte și câteva întrebări. Ei sunt solicitați să citească textele și să răspundă la întrebări. Se discută şi se compară variantele elevilor, profesorul oferind eventuale explicaţii. Se conturează ideea că descrierea este unul dintre modurile de expunere, iar felul în care o folosim depinde de mesajul pe care vrem să-l transmitem. Se face diferența între descrierea obiectivă și descrierea subiectivă. Profesorul le distribuie elevilor o fişă de lucru pe care se află definiția descrierii, noțiunile teoretice și exemple de descriere obiectivă și subiectivă. Elevii își notează în caiete informațiile esențiale.  Se vor nota și la tablă noțiunile teoretice esențiale. Elevii sunt grupați și rezolvă în grup următoarea cerința aflată pe fișa de lucru, pe verso, unde trebuie să remarce diferența între o descriere obiectivă și o descriere subiectivă. Se discută opiniile elevilor, aceştia din urmă primind feedback atât din partea colegilor, cât şi din partea profesorului. Următoarea fișă de lucru conține două texte, pe baza cărora elevii vor trebui să răspundă la câteva întrebări. Activitatea se va derula pe grupe, elevii lucrând împreună și oferind exemplele corecte.	Exerciţiul Conversaţia Conversaţia Conversaţia euristică Exercițiul Conversaţia euristică	Caiete Fişa de lucru Tabla Fişa de lucru Tabla Fişă de lucru	Individual Frontal Frontal Individual Grupe	Aprecieri verbale Observaţie sistematică Aprecieri verbale Observaţie sistematică Aprecieri verbale
Asigurarea conexiunii inverse (feedback)	8 min.	O2 O3 O4	Prin metoda RAI, urmează să se rezolve exercițiile de pe următoarea fișă de lucru, unde se află două texte, două tipuri de descriere (obiectivă și subiectivă) 1) Ce informaţii oferă textul? 2) Ce tip de descriere oferă textul? 3) Care este peisajul descris şi ce elemente identificăm? 4) Care sunt sentimentele eului liric? Se discută soluţiile elevilor, referirea la de rolul descrierii şi caracteristicile limbajului pentru fiecare text în parte.	Conversaţia Exercițiul	Fişă de lucru Caiete Minge	Frontal	Aprecieri verbale
Asigurarea retenţiei şi a capacităţii de transfer	1 min.		Profesorul le atrage atenţia elevilor asupra faptului că tema de casă este notată pe fişa primită:   Realizaţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să descrieţi oamenii, atmosfera, obiceiurile, întâmplările care vă leagă de locul natal.	Explicaţia	Fişa de lucru	Frontal
Aprecieri	1 min.		Se formulează aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.				Aprecieri verbale

                                                                   

 FIŞĂ DE LUCRU

1.     Citeşte cu atenţie ambele texte şi răspunde ceriţelor din tabel:

A. „De la Cozia în sus şoseaua urcă şerpuind prin spintecătura din ce în ce mai strâmtă şi mai prăpăstioasă a munţilor. Izvoarele limpezi cu sclipiri de oţel, s-azvârl printre stânci în valurile grele, tulburi, gălbui ale măreţului Olt. Freamătă codrii de vuietul apelor. Departe, pe zările-nalte şi verzi, peste pădurile posomorâte, doarme tăcută câte-o poiană verde, bătută de soare. Drumul se dă după îndoiturile Oltului, schimbând priveliştile ca într-o panoramă.” ( Al. Vlahuţă, În munţii noştri)

B. „Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Izvorăşte din munţii Hâşmaşul Mare, În Carpaţii Orientali şi se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele. Are o lungime de 615 km, străbătând judeţul Olt pe la mijloc, de la nord la sud, pe distanţa de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali pe dreapta râului Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum ar fi râul Dârjovului.” (Manual de geografie, clasa a V-a- Oltul )

A. Descriere ..................................................................... Identificaţi obiectul descris........................................................ Cum e descris? Motivaţi !

B. Descriere  publicitară sau ştiinţifică?--------------------------- Identificaţi obiectul descris....................................................... Cum e descris? Motivaţi !

2.     Alege varianta corectă şi exemplifică acolo unde e precizat:

CRITERIULDE ANALIZĂ	A.DESCRIERE LITERARĂ -SUBIECTIVĂ-	EXEMPLE – TEXT A	B. DESCRIERE ŞTIINŢIFICĂ -OBIECTIVĂ-	EXEMPLE- TEXT B	OBS. Termenii: descriere subiectivă/obiectivă îi veţi studia doar în clasa a VII-a. I-am precizat pentru a vă familiariza cu ei. SUCCES!
1.Care este scopul textului descriptiv?	a.Transmite informaţii clare, precise, pe un ton neutru b.Comunică impresii, sentimente prin implicare emoţională, pe un ton familiar.	Exemplificaţi!.......................................................................................................................................................	a. Transmite informaţii clare, precise, pe un ton neutru b. Comunică impresii, sentimente, prin implicare emoţională	Exemplificaţi!................................................................................................................................................
2. Cum se realizează descrierea?	I. a. prezenţa figurilor de stil b. lipsa figurilor de stil II. a. absenţa imaginilor artistice b. prezenţa imaginilor artistice III. a.predomină substantive, adjective, verbe mai puţine b.verbe la persoana a III-a	Alegeţi două figuri de stil diferite, două imagini artistice diferite şi explicaţi una dintre figurile de stil alese!	I. a. prezenţa figurilor de stil b. lipsa figurilor de stil II. a.absenţa imaginilor artistice b.prezenţa imaginilor artistice III. a.predomină substantive, adjective, verbe mai puţine b.verbe la persoana a III-a
3. Cine face descrierea?	a. E făcută din perspectiva personajului-narator, prin transmiterea directă a sentimentelor de încântare. b. E făcută la persoana a III-a, obiectiv, fără implicare afectivă.		a. E făcută din perspectiva personajului-narator, prin transmiterea directă a sentimentelor de încântare. b. E făcută la persoana a III-a, obiectiv, fără implicare afectivă.

TEMA

Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă particularitățile unei descrieri literare în proză, utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele texte propuse.

Descrierea subiectivă. Descrierea obiectivă

Descrierea este modul de expunere care constă în zugrăvirea unor trăsături ale obiectelor, fenomenelor, personajelor.

Descrierile literare (expresive) pornesc de la impresii şi păreri personale. Ele nu explică, ci se străduiesc să ne facă să simţim frumuseţea, măreţia sau, la nevoie, părțile negative a ceea ce este descris.

Într-o operă lirică, descrierea are rolul de a face cunoscute stările sufleteşti ale eului liric, stări declanşate de contemplarea unui peisaj, de evocare a unei fiinţe dragi etc.           În interiorul unei naraţiuni, descrierea întrerupe cursul povestirii. La începutul acesteia, descrierea ajută la crearea cadrului sau a atmosferei de basm în care se vor desfăşura întâmplările povestite. În interior, pe parcursul naraţiunii, descrierea are rolul de a crea o pauză în ritmul desfăşurării acţiunii. La sfârşitul unei naraţiuni, descrierea poate realiza simetria compoziţiei, revenind la decorul de început.

Să reținem!

Descrierea obiectivă oferă informaţii cu privire la obiecte, clădiri, persoane, obiective turistice, într-o manieră neutră, conformă cu realitatea.                            
            Descrierea subiectivă oferă percepţii asupra unor obiecte, persoane etc., reprezentând viziunea personală a celui care descrie.

Descrierea subiectivă	Descrierea obiectivă
Comunică informaţii prezentate prin prisma unei percepţii personale;	Comunică informaţii, date precise                 ( nume, ani, stiluri, detalii tehnice );
Foloseşte un limbaj mai puţin specializat, mai apropiat de cel familiar;	Foloseşte un limbaj tehnic de specialitate;
Se descrie prin implicarea observatorului în prezentare;	Se descrie printr-o prezentare neutră, detaşată a observatorului;
Foloseşte o gamă bogată de figuri de stil (epitete, comparaţii, metafore, repetiţii etc.) şi imagini artistice;	Foloseşte doar  enumerarea şi nu alte figuri de stil sau imagini artistice;
Foloseşte în special persoana I, dar şi a II-a şi a III-a.	Foloseşte numai persoana a III-a.

Exemple:

1.      Descriere subiectivă:

„De treci codri de aramã, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã şi trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpşanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte sãrbãtori murmuitoare.”
                           (Mihai Eminescu – „Călin (file din poveste)")

2.      Descriere obiectivă:

Ecosistemul unei păduri 

Mediul de viaţă se caracterizează prin diferiţi factori naturali. Cei lipsiţi de viaţă se numesc factori abiotici, iar vieţuitoarele sau produşii acestora se numesc factori biotici. Comunitatea de populaţii (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relaţii interspecifice se numeşte metamorfoza. Unitatea structurală şi funcţională care se stabileşte între un biotop şi o biocenoză constituie un ecosistem.

Fauna şi vegetaţia pădurilor de stejar

Caracteristici ale biotopului:

-soluri: brune şi brun-roşcate de pădure;                                                                                 -temperatura medie anuală în jur de 10 °C;                                                                              -lumina care ajunge până la suprafaţa solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee şi arbuşti.                                                                  

Anunţul publicitar

a)      Pierdut geantă neagră, cu cărţi, portofel cu fotografii unicat (amintiri de familie). Aducătorului, frumoasă  recompensă. Str. Lucian Blaga, nr.5, Timișoara, tel., 0256534617;

b)     Vând Dacia Logan, albastru metalizat, mașină fabricată în 2006, în perfectă stare de funcţionare. Informaţii la telefon 0256534617.

Fişă de lucru

                                                                                                                        clasa:

elev:

I. Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la întrebările de mai jos:

„Câmpia Română este străbătută în principal de râurile din grupa sudică, precum şi de câteva din grupa estică, toate culese din Dunăre şi avându-şi izvoarele în Carpaţi; şi numai câteva în câmpie.

Principalele  râuri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa. Din grupa estică menţionăm Siretul, râul cu cel mai mare debit – 222mc/sec., dintre cursurile interioare cu afluenţii: Buzău, Putna şi, al doilea, amintim Prutul – 85mc/sec..”

1) Ce informaţii oferă textul?

2) Ce tip de descriere oferă textul?

II. Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la întrebările de mai jos:

„Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică

  Şi, plutind deasupra lumii, printre ramuri se despică

  Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur

  Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.

  Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i verde

  Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se pierde,

  Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul lunecos,

  Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.

 

  Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,

  Când o mreană saltă-n aer după-o viespe sprintioară,

  Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor,

  Bătând apa-ntunecată de un  nour trecător.

  Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale

  Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale.

  Lunca-n giuru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald

  Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.” (Vasile Alecsandri, „Malul Siretului”)

1. Extrage din text:     a) un epitet cromatic               -                      

b) o comparaţie                       -

c) o personificare                     -

2. Care este peisajul descris şi ce elemente identificăm?

3. Care sunt sentimentele eului liric?