Proiect de lectie (textul argumentativ)

A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea." (I. Cerghit)

Unitatea de învăţământ:

Profesor:  

Clasa: a VIII-a

Data: 

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Obiectul: Limba şi literatura română

Subiectul/ tema: Textul argumentativ

Tipul de lecţie: Dobândire de noi cunoṣtinţe (conform tipologiei sugerate de Vistian Goia)

Durata: 50 de minute

Competenţe generale:

1.      Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare - dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;

2.      Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogat;

3.      Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;

4.      Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Competenţe specifice:

       2.1. construirea unui discurs oral pe o temă dată;

       3.1. dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;

       3.2. sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a   

              vocabularului şi a categoriilor semantice utilizate;

       4.1. redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1: sǎ definească argumentarea;

                        O2: sǎ recunoască structura textului de tip argumentativ;

                        O3: sǎ enumere tipul conectorilor specifici argumentării;

                        O4: sǎ argumenteze pro/contra, respectând structura argumentării, pertinenţa argumentelor, normele de ortografie şi punctuaţie;

                        O5: Să argumenteze faptul că romanul „Baltagul” are o intrigă polițistă;

O6: Să exprime punctul de vedere pornind de la un text dat (liric sau epic).

Strategia didactică:

            Metode de predare: Exerciţiul, explicaţia, conversaţia

Mijloace şi materiale didactice: tabla, creta, fişa de lucru

Forme de organizare: frontal, individual, grupe

Tipuri de învăţare: Învăţare receptiv-reproductivă, învăţare inteligibilă, învăţare operatorie

Evaluare: orală, aprecieri verbale, observaţia sistematică, corectitudinea răspunsurilor şi a exprimării

Bibliografie:

Banaduc, Ioana, Ghid de practică pedagogică. Specializarea Limbă şi literatură română, Timişoara, Eurobit, 2010.

Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.

Pamfil, Alina, Studii de didactica literaturii române, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.

Momentele lecţiei	Dozare	Obiec-tive op.	Conţinutul ştiinţific al lecţiei	Strategia didactică			Evaluare
				Metode	Materiale	Forma de organizare
Momentul organizatoric	1 min.		Pregătirea materialelor de lucru și asigurarea climatului afectiv necesar desfașurării orei. Se face prezenţa.	Conversaţia	Catalogul	Frontal
Captarea atenţiei și reactualizarea noţiunilor ancoră	10 min.		Verificarea calitativă (prin sondaj) a temei pe care elevii au avut-o de pregătit acasă. Se corectează eventualele greșeli, se oferă explicaţii suplimentare. Se adresează întrebări în vederea pregătirii elevilor pentru activităţiile viitoare: ,,Care este diferența între genul epic și genul liric? Daţi exemplu de specii literare ale genului liric și ale genului epic. Cum sunt transmise sentimentele în cadrul unei specii literare ale genului liric?” Pentru a capta atenţia elevilor, cadrul didactic oferă o fișă de lucru, pe care se află un text literar, aparținând genului liric, poezia Primăvara, de Ion Pillat și un fragment din opera literară Baltagul, de Mihail Sadoveanu. Se discută oral diferențele dintre cele două texte literare. Se realizează astfel trecerea spre subiectul lecţiei noi.	Conversaţia           Explicaţia Conversaţia catihetică        Conversaţia euristică	Caiete Fișă de lucru Caiete	Frontal Frontal Frontal	Se apreciează verbal corectitudinea răspunsurilor ṣi a exprimării Chestionarea orală Aprecieri verbale
Anunţarea subiectului lecţiei și a obiectivelor	2 min.		Profesorul îi anunţă pe elevi că vor învăța să analizeze un text literar și un fragment dintr-un text literar. Se trece titlul lecţiei pe tablă: Textul argumentativ. Elevii notează titlul în caiete.	Explicaţia	Tablă Caiete	Frontal
Prezentarea noului conţinut, dirijarea învăţării ṣi obţinerea performanţelor	25 min.	O1 O1 O2 O3 O5 O6	Pornind de la discuțiile cu privire la textele aflate pe fișe, elevii construiesc structura analizei unui text literar, aceasta notându-se în caiete. Ei vor primi o fișă care conține noțiunile teoretice: 1.      Introducerea (ideea susţinută) răspunde la întrebarea „ce vrea să demonstreze autorul său?”. Ea poate fi explicită, când este enunţată foarte clar– cel mai adesea la începutul sau la finalul textului, în această ultimă situaţie apărând sub forma unei concluzii a ideilor exprimate pe parcursul întregului discurs, sau implicită, când se deduce din scopul general urmărit în ansamblul argumentaţiei. 2.      Argumentele ilustrate cu exemple. Pentru a-şi demonstra teza, autorul face apel la argumente pro sau contra tezei argumentate. Argumentele trebuie să fie solide, formulate clar şi ordonate logic pentru a justifica teza şi a convinge receptorul. În comunicarea scrisă, fiecărui argument îi corespunde un paragraf distinct. Argumentele pot fi însoţite de contraargumente, care conferă întregului discurs un plus de precizie şi de viabiliate/credibilitate. Formularea argumentelor se realizează cu ajutorul unor structuri de tipul: consider că..., deoarece/fiindcă/întrucât/pentru că..., mă interesează, îmi place, îmi stârneşte interesul... deoarece. De asemenea, se pot utiliza structuri lexicale cu rol persuasiv: bineînţeles, în mod sigur, în mod evident, cert este că... Exemplul permite ilustrarea unui argument al tezei. Dacă argumentul conţine o referinţă generală, exemplul expune întotdeauna un caz particular. Exemplele pot fi reluate prin: apelul la experienţa personală, preluarea unor opinii credibile, de autoritate, citarea unor surse de referinţă (filosofi, lingvişti, critici literari etc.), invocarea utilităţii problematicii abordate. Unele argumentări sunt foarte bine ilustrate prin contraexemple. 3.      Concluzia rezumă demersul argumentativ. În continuare, elevii vor fi împărțiți în două grupe. Pornind de la două texte argumentative elevii vor avea de îndeplinit următoarea sarcină: 1. Identifică părţile componente ale textului argumentativ. 2. Găsește conectorii specifici etapelor argumentării. Se verifică răspunsurile elevilor ṣi se oferă explicaţii suplimentare, notând la tablă ideile acestei argumentări. Următoarea activitate se va desfășura frontal. Elevii vor primi o fișă de lucru, pe care se găsește un fragment din romanul „Baltagul”. Ei trebuie să dovedească faptul că romanul are o intrigă polițistă, pornind de la un citat dat.	Învăţare prin descoperire Exerciţiul               Învăţare prin descoperire                 Conversaţia Exerciţiul  Conversaţia Exerciţiul            Conversaţia Exerciţiul    Conversaţia Exerciţiul	Caiete Tablă Fiṣă de lucru Tablă Caiete Fiṣă de lucru Tablă Caiete Fiṣă de lucru Tablă Caiete Fiṣă de lucru	Frontal Frontal Frontal Individual Frontal Frontal Individual Grupat Frontal	Aprecieri verbale Aprecieri verbale Observaţie sistematică Aprecieri verbale Aprecieri verbale Aprecieri verbale Observaţie sistematică Aprecieri verbale
Asigurarea conexiunii inverse (feedback)	10 min.	O4	Se realizează prin efectuarea următoarelor exerciții, aflate pe fișele de lucru date elevilor. Cerinţele propuse au ţinut cont că relaţia care se stabileşte între emiţător şi receptor în procesul argumentativ reprezintă o situaţie de argumentare, un „joc relaţional”. Am pornit de la ideea că elevul este mai uşor de convins dacă argumentele, în special exemplele, provin din realitatea înconjurătoare. Bineînţeles că am recurs la false identităţi, anumite obiecte (bec, oglindă, ziar, cheie, lumânare, ceas) Se discută variantele oferite de elevi, aceştia din urmă primind feedback atât din partea colegilor, cât ṣi din partea profesorului.	Exerciţiul Conversaţia	Fiṣă de lucru Caiete	Frontal Individual	Observaţie sistematică Aprecieri verbale
Asigurarea retenţiei și a capacităţii de transfer	1 min.		Se va transmite tema de casă, care se află pe fișa de lucru: Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că „Primăvara” aparține genului liric și este paste În compunerea ta, trebuie: -să ilustrezi două trăsături ale pastelului;                                                 -să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de versurile poeziei;                       -să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;                                                           -să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.	Explicaţia	Caiete Fișa de lucru	Frontal
Aprecieri	1 min.		Se formulează aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.				Aprecieri verbale