Test sumativ- Clasa a VI-a

În stabilirea obiectivului de evaluare am pornit de la următoarea competenţă specifică:

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite.

Conţinuturile asociate sunt următoarele:

- explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;

- mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);

- rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;

                                   - câmpuri lexico-semantice.

Astfel, având în vedere competenţa specifică precizată mai sus, am formulat următoarele obiective de evaluare:

- să identifice noţiunile lingvistice învăţate;

- să recunoască definiţiile noţiunilor învăţate;

- să aplice noţiunile învăţate, conform cerinţelor.

            Testul realizat îndeplineşte condiţiile unui test sumativ. Având în vedere faptul că  este aplicat la sfârşitul unei unităţi de învăţare, eficienţa testului atinge un nivel ridicat, întrucât oferă un răspuns în ceea ce priveşte nivelul de pregătire al elevilor în raport cu obiectivele propuse de cadrul didactic. Astfel, testul presupune solicitarea şi evaluarea cunoştinţelor  de bază pe care le-au dobândit elevii, în urma unui proces mai lung de instruire.

            Rezolvarea testului necesită 50 de minute, fiind aplicat la o clasă de elevi cu nivel mediu de pregătire. Itemii aleşi sunt formulaţi variat, astfel că testul conţine itemi obiectivi, semiobiectivi, dar şi subiectivi. Testul îşi propune să verifice dacă elevii au înţeles anumite noţiuni şi dacă sunt capabili să le recunoască în diferite contexte, dar şi să le aplice.

            Nota de promovare poate fi atinsă uşor, întrucât itemii formulaţi au în vedere rezolvarea şi abordarea lor de un număr cât mai mare de elevi, cerinţele cuprinse oscilând între simplu şi complex.

Formularea itemilor:

            I. Rezolvă următorul exerciţiu, încercuind DA, dacă enunţurile sunt corecte, şi NU, dacă enunţurile sunt false.

1. Adjectivul pietros s-a format prin compunere, prin abreviere.   DA   NU

2. Substantivul incompetent s-a format prin derivare, cu sufix. DA   NU

3. Termenul dreptunghi s-a format prin compunere, dintr-un substantiv, precedat de un adjectiv propriu-zis.   DA   NU

4. În propoziţia Scrie urât, termenul subliniat s-a format prin conversiune   DA   NU

II  Încercuieşte varianta corectă:

1. În propoziţia Merg la BRD pentru a scoate banii, termenul subliniat s-a format prin:

a. compunere, sudare   b. compunere, alăturare   c. compunere, abreviere

2. Derivare parasintetică înseamnă derivare cu:

a. sufixe   b. prefixe   c. sufixe şi prefixe

3. Sinonim pentru termenul credul  este:

a. naiv    b. credinţă   c. încrezut

4. În propoziţia Fata este veselă, cuvântul subliniat face parte din categoria:

a. omofonelor   b. omonimelor (omografe)   c. substantivelor  

III. Realizează prin săgeţi corespondenţa dintre cuvintele aflate în prima coloană şi definiţiile din coloana a doua, pentru a obţine enunţuri corecte:

1. Antonimele                                     a. este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi, prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.  

2. Conversiunea                                  b. reprezintă însumarea termenilor dintr-un anumit domeniu al realităţii, având aceeaşi valoare morfologică.

3. Regionalisme                                   c. sunt cuvinte cu formă diferită şi sens opus

4. Câmp lexical                                   d. sunt cuvintele care se folosesc doar în anumite regiuni ale ţării

e. cuvinte care au formă asemănătoare şi sens diferit

IV. Citiţi cu atenţie următorul text şi răspundeţi la următoarele întrebări:

„Şi scăpând eu cu obraz curat, îmi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, mă abat iar pe la teiu, mă suiu într-însul, pun urechea la gura scorburei şi aud ceva zbătându-se înăuntru. Atunci ieu lespedea cu îngrijire, bag mâna şi scot pupăza, vlăguită de atâta zbucium ; iar ouăle, când am vrut să le ieu, erau toate numai o chisăliţă. După asta vin acasă, leg pupăza de picior c-o aţă ş-o îndosesc de mama vro două zile în pod prin cele putini hârbuite ; şi una-două, la pupăză, de nu ştiau cei din casă ce tot caut prin pod aşa des. Însă a doua zi după asta, iaca şi mătuşa Măriuca lui Moş Andrei vine la noi, c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ şi se ia la ciondănit cu mama din pricina mea.”

                                                                        („Pupăza din tei”, de Ion Creangă)

1. Identifică două arhaisme în textul dat şi precizează sensul acestora.
2. Transcrie două regionalisme din textul dat.
3. Stabileşte sensul pentru expresia „c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ”.
4. Precizează câte un sinonim contextul pentru cuvintele: îndosesc, ciondănit.
5. Identifică un omonim al unui cuvânt din textul dat şi construieşte o propoziţie cu acesta.

V. Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri cu titlul Povestea florii triste. În compunere vei avea grijă să utilizezi minim:

- trei arhaisme;

- un regionalism şi două cuvinte formate prin compunere;

- două cuvinte formate prin derivate şi unul prin conversiune.

            Barem de corectare şi notare:

Descriptorii de performanţă cuprind criteriile de evaluare şi gradul/calitatea/punctajul. Pentru acest test sumativ itemii folosiţi prezintă următoarele criterii şi punctaje:

Itemul 1: identificare mijlocului intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate.

1. NU-0,25p.; 2. NU-0,25p.; 3. DA-0,25p.; 4. DA-0,25p. Se acordă punctajul stabilit pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect.          

(0,25p.x 4=1p.)

Itemul 2: recunoaşterea noţiunilor lingvistice învăţate (compunere prin abreviere, derivare parasintetică, sinonime, omonime, omografe).

1.-c)-0,25p.; 2.-c)-0,25p.; 3.-a)-0,25p.; 4.-b)-0,25p. Se acordă punctajul stabilit pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect.

           (0,25p.x4=1p.)

Itemul 3: asocierea noţiunilor învăţate (antonime, conversiune, regionalisme, câmp lexical) cu definiţiile lor.

1. -c.-0,25p.; 2. -a. -0,25p.; 3 -d.-0,25p.; 4- b.-0,25p.  Se acordă punctajul stabilit pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect.

(0,25p.x4=1p.)

Itemul 4: aplicarea noţiunilor lingvistice învăţate pe baza unui text la prima vedere.

1. Se acordă câte 0,25p pentru fiecare arhaism menţionat şi câte 0, 25p pentru indicarea sensului corect. Exemplu: ,,putini”, vase din lemn.                                                                                                                                                                                                                                                                  (0,25p.x4=1p.)
2. Se acordă câte 0,25p. pentru fiecare regionalism transcris. Exemplu: ,,mă suiu”, ,,îmi ieu”.

(0,25p.x2=0,5p.)

3. Se acordă: 0,5p. pentru explicarea corectă a sensului expresiei „c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ”; 0,3p. pentru explicarea parţial corectă sub aspect logic; 0 p. pentru neadecvarea explicaţiei la sensul corect al expresiei. Exemplu: „c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ este o expresie care sintetizează foarte bine starea de supărare a personajelor şi dorinţa de a li se face dreptate prin pedepsirea lui Nică”.

4. Se acordă câte 0,25p. pentru fiecare sinonim contextual găsit. Exemplu: „îndosesc-ascund”, „ciondănit-ceartă”

(0,25p.x2=0,5p.)

5. Se acordă 0,25p. pentru identificarea corectă a omonimului unui cuvânt din textul dat şi 0,25p. pentru alcătuirea unei propoziţii cu acesta. Exemplu: vin ,,vin-băutură alcoolică”; La petrecere am băut vin roşu.

(0,25p.x2=0,5p.)

Itemul 5: realizarea unei compuneri şi integrarea noţiunilor lingvistice învăţate (arhaisme, regionalisme, cuvinte formate prin compunere, derivate şi conversiune).

1.Conţinutul compunerii: (0,75p.+0,75p.+0,5p.)                                                  2p

Se acordă:

-0,75p. pentru integrarea a cel puţin trei arhaisme în textul produs (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 3 cuvinte formate prin compunere)   (0,25p.x3=0,75p.)

-0,25p. pentru integrarea unui regionalism şi câte 0,25p. pentru integrarea a două cuvinte formate prin compunere.                           (0,25p.x3=0,75p.)

-0,50p. pentru integrarea unui cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 2 cerinţe îndeplinite)                            (0,25p.x2=0,5p.)

2. Redactare (Punctajul se acordă dacă textul produs se încadrează în limita de spaţiu indicată):

(0,5p.+0,5p.) 1p

-corectitudinea exprimării,ortografia şi punctuaţia. Se acordă: 0,5p. pentru 0-1 greşeli; 0,3p. pentru 2 greşeli; 0p. pentru 3 sau mai multe greşeli) 

-organizarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, elemente de originalitate, adecvarea la titlul impus.-0,5p.; adecvare parţială a compunerii la titlul impus, trecerea bruscă de la o idee la alta-0,3p.; inadecvarea compunerii la titlul impus, lipsa originalităţii, incoerenţă-0p.

Se acordă un punct din oficiu.          

Punctaj total: 1p.+1p.+1p.+3p.+3p.+1p.(oficiu)=10p

Itemul 1 este unul obiectiv, mai exact, unul cu alegere duală şi presupune verificarea cunoştinţelor cu privire la mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Acesta verifică rezultatele învăţării la nivelurile cognitive inferioare.

Itemul 2 este unul obiectiv, cu alegere multiplă şi oferă elevilor posibilitatea de a identifica răspunsul corect prin alegerea acestuia dintre variantele eronate. Astfel se urmăreşte capacitatea elevilor de a răspunde corect în condiţiile existenţei factorilor distractori. Alegerea răspunsului corect oferă informaţii cu privire la siguranţa şi precizia pe care a avut-o elevul în momentul în care a ales răspunsul precum şi capacitatea de a recunoaşte noţiunile lingvistice învăţate prin utilizarea şi identificarea lor în contexte diferite.

Itemul 3 este unul obiectiv, de tip pereche evidenţiază capacitatea elevilor de a şi înţele noţiunile lingvistice învăţate întrucât pot fi capabili să facă asocieri şi să realizeze corespondenţe între anumiţi termeni şi definiţiile lor. Itemul răspunde unor cerinţe de bază, minimale ale învăţării.  

Itemul 4 reprezintă o întrebare structurată, un item semiobiectiv. Acesta se concentrează pe verificarea capacităţii elevilor de a recunoaşte, de a preciza, dar şi de a explica diverse noţiuni lexicale, ajutându-se de un text la prima vedere. Gradul de dificultate al itemului permite elevilor posibilitatea de a aplica noţiunile învăţate, având la bază un text.

Itemul 5 reprezintă un eseu structurat, aşadar avem de-a face cu un item subiectiv, prin care se evaluează capacitatea elevui de a se conforma cerinţei care presupune integrarea unor noţiuni în cadrul unei compuneri. Astfel, se observă capacitatea elevului de a insera în textul produs noţiunile lingvistice învăţate, respectând principiul coerenţei şi al logicii. Itemul dă posibilitatea elevului să îşi arate calităţile de bun organizator, întrucât acesta trebuie să îşi organizeze ideile într-o limită de spaţiu şi să apeleze şi la cunoştinţele anterioare, punând în evidenţă creativitatea şi originalitatea elevului.