Test sumativ clasa a VI-a

Competenţa specifică de la care am pornit în conturarea obiectivului de evaluare este:

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite.

Conţinuturile asociate sunt: - explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;

                                              - rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;

                                               - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);

                                              - câmpuri lexico-semantice.

Pornind de la competenţa specifică menţionată, am formulat următoarele obiective de evaluare:

-să recunoască definiţii;

-să recunoască noţiunile lingvistice învăţate;

-să opereze cu noţiunile lingvistice învăţate.

            Testul ales este unul sumativ întrucât este aplicat la sfârşitul unei unităţi de învăţare pentru a oferi informaţii în legătură cu nivelul de performanţă al elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Prin acest test sumativ se evaluează cunoştinţele de bază, abilităţile importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Clasa de elevi se caracterizează printr-un nivel mediu de pregătire, testul sumativ necesitând 50 de minute în vederea rezolvării lui în condiţii optime. De asemenea, testul cuprinde itemi diverşi, atât obiectivi, cât şi semiobiectivi sau subiectivi, punând în lumină atât rezultatele învăţării situate la nivelurile cognitive inferioare (a identifica, a recunoaşte), cât şi la cele superioare (a formula, a explica). Astfel, prin acest format ales, am conturat itemi care evoluează de la simplu la complex, oferind tuturor elevilor, indiferent de nivelul de pregătire, să atingă pragul promovabilităţii (nota 5).

            Formularea itemilor:

1. Citeşte următoarele enunţuri şi încercuieşte DA, în cazul în care afirmaţiile sunt corecte, şi NU, dacă afirmaţiile sunt incorecte.  1p

a) Cuvântul deoarece s-a format prin derivare.       DA   NU        

b) Floarea-soarelui este un termen format prin compunere, mai exact prin alăturarea a două substantive comune.                                                 DA   NU            

c)Cuvântul subliniat este un substantiv comun provenit din adverb prin schimbarea valorii gramaticale: Binele învinge răul.                            DA   NU        

d)Răspuns  este un cuvânt format prin derivare cu prefix.       DA   NU      

             2.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 1p

A. Din câmpul lexical al termenului familie nu face parte cuvântul:

a) unchi; b) frate; c) vecin; d) verişor

B. Cuvântul format prin derivare cu prefix este:

a) învăţat; b) repetent; c)preşedinte; d) străbun.

C. În propoziţia: ,,Prietena mea este calmă, liniştită, dar când o contrazici devine agitată.” există:

a) două sinonime şi două omonime; b)două sinonime; c) două sinonime şi două antonime; d) două antonime

D. ,,Nică s-a ascuns în păpuşoi.” conţine un regionalism cu sensul de:

a) locuinţă; b) pădure; c) porumb; d) păpuşă.

               3. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre cuvintele din prima coloană şi definiţiile corespunzătoare din cea de-a doua coloană: 1p

a) sinonime               1. cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător 

 b) omonime             2. cuvintele care se folosesc doar în anumite regiuni ale ţării

c) arhaisme               3. cuvinte vechi care nu se mai folosesc în vorbirea curentă

d) regionalisme        4. cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic, dar cu înţeles total diferit

                                 5. cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite.

                4.  Citeşte următoarele strofe din poezia Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu şi răspunde la întrebările de mai jos: 3p

Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic,
Rumenind străvechii codri şi castelul singuratic
Ş-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot -
De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot;
Pe deasupra de prăpăstii sunt zidiri de cetăţuie,
Acăţat de pietre sure un voinic cu greu le suie;
Aşezând genunchi şi mână când pe-un colţ, când pe alt colţ,
Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolţi
Şi pe-a degetelor vârfuri în ietacul tăinuit
Intră - unde zidul negru într-un arc a-ncremenit.
Ci prin flori întreţesute, printre gratii luna moale
Sfiicioasă şi smerită şi-au vărsat razele sale;
Unde-ajung par văruite zid, podele, ca de cridă,
Pe-unde nu - părea că umbra cu cărbune-i zugrăvită.

a)  Alege cinci cuvinte care fac parte din câmpul semantic al naturii.

b) Transcrie două cuvinte formate prin derivare cu sufix.

c) Identifică un arhaism şi precizează sensul acestuia în textul dat.

d) Precizează un sinonim şi un antonim al cuvântului ,,răsare”.

e) Identifică un omonim al unui cuvânt din textul dat şi alcătuieşte o propoziţie cu acesta.

f) Explică sensul verbului ,,a rumeni” în contextul primelor două versuri ale poeziei citate.

            5.  Alcătuieşte o compunere de minim 10 rânduri cu titlul Grădina bunicilor. În componenţa compunerii tale trebuie să se regăsească:         

-minim trei cuvinte derivate;

-minim trei cuvinte formate prin compunere;

-un arhaism şi un regionalism.

            Barem de corectare şi notare:

Descriptorii de performanţă cuprind criteriile de evaluare şi gradul/calitatea/punctajul. Pentru itemii acestui test sumativ, criteriile şi punctajul sunt următoarele:

Itemul 1: identificare mijlocului intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate. a) NU-0,2p.; b) DA-0,2p.; c) DA-0,2p.; d) NU-0,2p. Pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect se acordă punctajul stabilit.           (0,2p.x 4=1p.)

Itemul 2: recunoaşterea unor noţiuni lingvistice învăţate (câmp lexical, sinonime, antonime, derivare, regionalism). A.-c)-0,2p.; B.-d)-0,2p.; C.-c)-0,2p.; D.-c)-0,2p. Pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect se acordă punctajul stabilit.                           (0,25p.x4=1p.)

Itemul 3: asocierea unor noţiuni lingvistice învăţate (sinonime, omonime, arhaisme, regionalisme) cu definiţiile lor. a)-1.-0,2p.; b)-4.-0,2p.; c)-3.-0,2p.; d)-2.-0,2p.  Pentru fiecare pereche corectă  se acordă punctajul stabilit.                                                        (0,25p.x4=1p.)

Itemul 4: operarea cu noţiunile lingvistice învăţate pe baza unui text la prima vedere.

a) Se acordă 0,1p. pentru fiecare cuvânt corect identificat. Exemplu: ,,luna”, ,,ape”, ,,văi”, ,,codri”, ,,flori”.                                                                               (0,1p.x5=0,5p.)

b) Se acordă 0,25p. pentru fiecare cuvânt corect identificat. Exemplu: ,,jăratic”, ,,singuratic”. (0,25p.x2=0,5p.)

c) Se acordă 0,25p. pentru identificarea corectă a unui arhaism şi 0,25p. pentru precizarea sensului acestuia în textul dat. Exemplu: ,,ietacul”-în text este ultilizat cu sensul de ,,cameră”, ,,dormitor”.         (0,25p.x2=0,5p.)

d) Se acordă 0,25p. pentru precizarea unul sinonim al cuvântului ,,răsare” şi 0,25p. pentru precizarea unui antonim al acestuia. Exemplu: sinonim-,,a se ivi”, antonim-,,a apune”. (0,25p.x2=0,5p.)

e) Se acordă 0,25p. pentru identificarea corectă a omonimului unui cuvânt din textul dat şi 0,25p. pentru alcătuirea unei propoziţii cu acesta. Exemplu: lac ,,vopsea de unghii”; Lacul de unghii este pe masă. (0,25p.x2=0,5p.)

f) Se acordă: 0,5p. pentru explicarea corectă a sensului verbului ,,a rumeni” în contextul primelor două versuri; 0,3p. pentru explicarea parţial corectă sub aspect logic şi ortografic; 0 p. pentru neadecvarea explicaţiei la sensul din text al verbului. Exemplu: ,,a rumeni” se referă la revărsarea luminii lunii peste codri şi castel, dându-le acestora o culoare specială.

Itemul 5: integrarea într-o compunere a noţiunilor lingvistice date (cuvinte derivate, formate prin compunere, arhaisme, regionalisme).

1.Conţinutul compunerii: (0,75p.+0,75p.+0,5p.)                                         2p

Se acordă:

- 0,75p. pentru integrarea a cel puţin trei cuvinte derivate în textul produs (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 3 cuvinte derivate)                            (0,25p.x3=0,75p.)

-0,75p. pentru integrarea a cel puţin trei cuvinte formate prin compunere în textul produs (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 3 cuvinte formate prin compunere)   (0,25p.x3=0,75p.)

-0,25p. pentru integrarea unui regionalism şi 0,25p. pentru integrarea unui arhaism în textul produs.                           (0,25p.x2=0,5p.)

2. Redactare (Pentru acordarea punctajului compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută): (0,5p.+0,5p.) 1p
-corectitudinea exprimarii,ortografia şi punctuaţia. Se acordă: 0,5p. pentru 0-1 greşeli; 0,3p. pentru 2 greşeli; 0p. pentru 3 sau mai multe greşeli) 

-organizarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, elemente de originalitate, adecvarea la titlul impus.-0,5p.; adecvare parţială a compunerii la titlul impus, trecerea bruscă de la o idee la alta-0,3p.; inadecvarea compunerii la titlul impus, lipsa originalităţii, incoerenţă-0p.

Se acordă un punct din oficiu.           Punctaj total: 1p.+1p.+1p.+3p.+3p.+1p.(oficiu)=10p

Itemul 1 este unul obiectiv, mai exact, unul cu alegere duală, acesta verificând rezultatele învăţării situate la nivelurile cognitive inferioare. Mai mult, itemul se axează pe recunoaşterea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele date, evaluând gradul de atingere a acestei competenţe vizate în etapa de predare-învăţare. Acest tip de item are fidelitate ridicată şi este uşor de cuantificat.

Itemul 2 este unul obiectiv, cu alegere multiplă şi controlează capacitatea elevilor de a identifica un răspuns corect (cheia) dintre distractori (răspunsurile greşite). Itemul are în vedere unităţile lexicale precizate şi în competenţa de la care am pornit, verificând dacă acestea au fost corect asimilate de către elevi astfel încât aceştia să fie capabili să le identifice în contexte diverse. Erorile comise de elevi furnizează profesorului informaţii utile privind procesul de asimilare.

Itemul 3 este unul obiectiv, de tip pereche şi are rolul de a evalua capacitatea elevilor de a realiza diverse conexiuni între unităţile lexicale studiate şi definiţiile acestora. În plus, itemul probează capacitatea de recunoaştere a unei relaţii şi răspunde unor cerinţe de bază, minimale ale învăţării. Capacităţile vizate prin acest item rămân la un nivel cognitiv inferior: asocierea termenilor cu definiţiile lor.

Itemul 4 este o întrebare structurată, deci un item semiobiectiv. Acesta are în vedere verificarea capacităţii elevilor de a recunoaşte, de a identifica, dar şi de a explica diverse noţiuni lexicale pe baza unui text la prima vedere. Itemul permite testarea unei game variate de cunoştinţe, atingându-se şi nivelurile cognitive superioare. De asemenea, itemul oferă elevilor posibilitatea de a aplica pe un text la prima vedere noţiunile dobândite în procesul de predare-învăţare.

Itemul 5 este unul subiectiv, mai exact un eseu structurat prin care se verifică în special rezultatele învăţării situate la nivelurile cognitive superioare. Astfel, se evaluează capacitatea elevului de a integra elementele lexicale specificate în enunţ într-o compunere cu titlu dat, respectând principiile organizării acesteia: coerenţă, logică, adecvare la titlul dat. În plus, prin acest tip de item se au în vedere şi creativitatea, originalitatea elevului care pornind de la titlu şi de la cerinţele menţionate trebuie să construiască o compunere de minim 10 rânduri.