Model teză clasa a V-a - Semestrul I - Limba și literatura română

      Subiectul I                                                                                                 60 de puncte     

    Citește cu atenție textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre cerințele de mai jos.

   Obrajii tăi mi-s dragi                                                     
   Cu ochii lor ca lacul,
   În care se-oglindesc

   Azurul şi copacul.

   Surâsul tău mi-i drag,

   Căci e ca piatra-n fund,
   Spre care înoată albi
   Peşti lungi cu ochi rotund.

   Făptura ta întreagă
   De chin şi bucurie,
   Nu trebuie să-mi fie,
   De ce să-mi fie dragă?

                                                                                                       (Tudor Arghezi, Creion)

    A. Limba română

1.  Desparte în silabe cuvintele: surâsul, trebuie și obrajii.                                6 puncte

2.  Precizează grupul sunetelor (diftongi, triftongi sau hiat) din următoarele cuvinte: cercei, obrajii și bucurie.                                                                                                               6 puncte                                                                                             

3.  Stabilește câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text.                    6 puncte

4.  Analizează verbul „înoată” din versul „Spre care înoată albi”.                     6 puncte

5.  Scrie modul și timpul verbelor: înoată, nu trebuie și să-mi fie.                     6 puncte

    B. Înțelegerea textului

6.  Transcrie din text un epitet       .                                                                  6 puncte

7.  Aduceți două argumente care să demonstreze că textul dat este o operă literară.                                                                                                                           6 puncte

8.  Menționează sentimentele poetului prezente în text.                                  6 puncte

9.  Explică semnificația versurilor din prima strofă.                                       12 puncte 

      Subiectul al II-lea                                                                                                30 de puncte

    Redactează o compunere de 10-15 de rânduri, în care să descrii un peisaj impresionant din natură.

    În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• prezentarea a două caracteristici ale peisajului descris;

• utilizarea unui limbaj expresiv;

• redactarea unui conținut adecvat cerinței formulate;

• respectarea limitei de spațiu indicate.

•   Se acordă 10 puncte din oficiu.     •   Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

 Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru conținut și 14 puncte pentru redactare (unitatea compoziției ― 1p.; coerența textului ― 2p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului ― 3p.; ortografia ― 3p.; punctuația ― 3p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea ― 2p.).

    

                     

Metoda cubului (predicat nominal/ predicat verbal)

1. Descrie                                                                                                                                                                                    

Descrie diferentele dintre predicatul verbal si nominal.

2. Compară

Care este diferenţa între verbele subliniate? Ce fel de verbe sunt ele?

Sora mea a devenit profesor.

În natură nimic nu rămâne la fel, ci devine.

A ajuns mai devreme.

Mihai ajunge inginer.

Astăzi rămânem acasă.

El a rămas asistent la Drept.

Fratele tău a ieşit afară.

Băiatul a ieşit doctor.

3. Asociază

Scrie în spaţiul liber din stânga litera corespunzătoare verbului “a fi”.

A. ........ În râurile poluate nu mai sunt peşti.                a) a merge

     ........ În Asia sunt munţii cei mai înalţi.                   b) a trăi

    ......... Castelul e de pe vremea lui Tepeş.                  c) a se duce

    ........ Am fost cu el la circ.                                        d) a dăinui

   .........  Ai fost azi în oraş?                                           e) a se afla

   ......... Pe unde ai fost?                                                f) a umbla

B. ...... El este din Braşov.                                           a) a dura

    ....... Cât e kilogramul de mere?                              b) a proveni

    ......  Pauza e de zece minute.                                 c) a costa

   ......  Camera ta e de 20 m².                                     d) a veni

  .......   La ce oră e trenul?                                         e) a se întinde                                                                                    

    .....  A fost un accident groaznic                           f)  a se produce

4.  Analizează

Analizaţi predicatele din textele următoare (felul predicatului, prin ce este exprimat, conjugarea, diateza, mod, timp, persoana, număr, forma afirmativă sau negativă):

a)      Un om legase o vacă de gât şi trăgea din răsputeri de funie să urce vaca pe şură. (I. Creangă)

b)      Toată copilăria mi-a fost chinuită de o asemenea comoară, ascunsă sub casa  noastră (Z. Stancu)

5. Aplică

Menționați prin ce sunt exprimate predicatele:

1. El a spus adevărul.                                                                         6. Poate că va veni.

       2. Mă spăl de fiecare dată în lacul din satul bunicilor.                     7. Cu siguranţă nu a ştiut adevărul.

 3. Copacul este bătut de vânt şi ploaie.                                            8. Hai cu noi!

 4. El a pus la cale o nouă năzbâtie.

 5. Hoţii au luat-o la fugă imediat.

6. Argumenteaza

Precizeaza si argumenteaza ce fel de valori are verbul a fi in propozitiile:

 urmatoare:

Pe cand va ajunge el acasa eu voi fi terminat de citit cartea.

Nu este nimeni care sa ne lamureasca.

Ei sunt atat de diferiti incat nici nu poti sa spui ca sunt frati. 

Referat - Letopisetul Tarii Moldovei - Grigore Ureche - Stefan cel Mare

“ Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare la statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoria fără judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl ştia a-l acoperi şi unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se viriea, ca văzându-l al săi, să nu să indărăptieze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. Şi unde biruia alţii, nu perdea nădejdea, că ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui, şi feciorul său, Bogdan vodă, urma lui luasă, de lucruri vitejeşti, cum se tâmpla din pom bun, roada bună iase.

Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, ca cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi ii zicu sveti Ştefan vodă, nu pentru sufletu, ce iaste în mâna lui Dumnezeu, că el inca au fostu om cu păcate ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au agiunsu. "( Letopiseţul Ţării Moldovei-Grigore Ureche).

Acest citat aparţine lui Grigore Ureche, citat în care figura eroică a lui Ştefan cel Mare e puternic reliefată si apare ca un simbol antiturcesc, pentru secolul in care a trăit Grigore Ureche. Înzestrat fiind cu darul de povestitor, Grigore Ureche este întemeietorul portretisticii în literature română veche. În virtutea talentului său, el selectează figurile domnitorilor, le ierarhizează, le dă contur propriu, punând alături de trăsăturile fizice şi însuşiri de caracter definitorii.

Deşi Grigore Ureche nu a fost contemporan cu voievodul, informaţiile aduse din puţinele izvoare scrise în acea perioadă, el este capabil să realizeze imaginea domnitorului, dând naştere primului  portret din istoria literaturii române. Aşadar, se  celebrează portretul voievodului Ştefan, în care marele boier cărturar, deşi îi reproşează violenţa cu care acţionează în diferite acte politice (“de multe ori la ospeţe omorâia fără giudeţu”), concluzionează prin acceptarea imaginii care era deja impregnantă în mentalul colectiv, numindu-l “sveti Ştefan Vodă”.

Domnitor viteaz, cel care “câte războaie a avut, atâtea biruinţe a avut”, Ştefan cel Mare reuşea să transforme înfrângerea în victorie, fiind numit încă din timpul vieţii “cel Mare”(după cum observa şi istoricul A.D.Xenopol: „Unul singur din bogatul, preabogatul şirag de domni ai ţărilor române, poartă numele de Mare şi acesta este Ştefan, căci întotdeauna bunul-simt al popoarelor le-a ferit de a dărui acest titlu înălţător, fără rost şi fără cădere, şi ele le-au păstrat numai pentru adevaratele mărimi pe care simţul cel sănătos al popoarelor le-a recunoscut, cînd le-a văzut răsărind în câmpul istoriei”.  

Consider că războaiele nu aveau nimic spectaculos pentru Ştefan, într-atât încât să îl orbească şi să îl facă să îşi piardă capul. El putea să-i învingă în propria ţară pe turci, întrucât acolo avea totul de partea lui: ascultarea ţăranilor-oşteni, cunoaşterea terenului, alegerea momentului decisiv. De aceea, de-alungul vieţii sale, Ştefan cel Mare s-a silit  să-i facă pe principii vremii, puternici, dar mediocri politicieni, să inţeleagă necesitatea de a se uni cu toţii, sau, cel puţin, de a-l ajuta să creeze o oaste puternică, în stare să răstoarne, în folosul naţiunilor creştine, echilibrul precar al forţelor de faţă : “. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se viriea, ca văzându-l al săi, să nu să îndărăptieze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia”.

            Portretul fizic este realizat printr-un eufemism („om nu mare de stat”) şi cel moral este alcătuit dintr-o enumerare de însuşiri: impulsiv („mînois şi degrabă a vărsa sînge nevinovat”), uneori nedrept cu boierii („deseori la ospeţe omorîia fără giudeţ”), dar bun gospodar („şi lucrul său îl ştia à-l acoperi”), neîntrecut strateg („la lucruri de războaie meşter”), ştiind să-şi transforme chiar înfrângerea în victorie („…că ştiindu-se căzut gios se rădica deasupra învingătorilor”).

Văzut de contemporanii lui europeni ca un şef de stat care a reuşit să se menţină la cârma ţării 47 de ani, pe plan intern el a simbolizat stabilitatea, continuitatea, dezvoltarea economică, dreptatea, încât la înmormântarea sa în Moldova „jale era, că plângea toţi ca pe un părinte al său ...”(Carol I era de părere că "Nu veţi mai da unu’ ca ăsta chiar dacă mai traiţi incă un milion de ani".)

Săvârşind multe fapte de vitejie, obţine multe biruinţe asupra duşmanilor dând dovadă de multă înţelepciune prin felul în care îşi gospodăreşte ţara, sporind bogăţia ei, prin numeroasele construcţii laice şi bisericeşti, prin înflorirea deosebită a meşteşugarilor, a artelor, a arhitecturii şi a picturii.Ştefan Vodă cel Sfânt dovedea că ştie să biruiască mândria, dar din tăria fiinţei sale pe vrăjmaşi sfărâma. Pe de altă parte, el ştia că nu sabiei, ci rugii, nu taberei, ci Bisericii se cuvine a-şi pleca cugetul. "Cine ar putea crede de nu aşa s-ar fi întâmplat, ca o ţară mică ca Moldova ar fi putut birui acea împărăţie care peste multe scaune răsturnate puterea sa au întărit ? Nu se poate asemăna biruinţa aceasta cu cele mai strălucile izbânzi a norodului lui Dumnezeu ?... Nu se vede că lumina zilei bunătatea celui ce s-au invrednicit ajutorului de Sus ?"

Calităţile sale de organizator, protector al culturii şi promotor al ortodoxiei, diplomat şi conducător de oşti, au fost recunoscute pe plan intern şi extern încă din timpul vieţii sale, rezistând atât la trecerea timpului, cât şi la analizele istoriografiei moderne.

Ştefan cel Mare a fost, după cum mărturisea gânditorul creştin Petre Tutea, "cea mai mare personalitate politică şi militară pe care au dat-o românii în istoria lor.”

            În final, pot spune că eu cred că Ştefan este cel mai curajos şi mai drept domn pe care l-a avut Ţara Moldovei, iar părerea mea se află în concordanţă cu părerea lui N. Iorga, care spunea: "Într-însul găsise poporul românesc cea mai curată şi mai deplină icoană a sufletului său: cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat şi cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale... "

FISA DE LUCRU - adverb

1. Trece adverbele date, dupa felul in care sunt alcatuite, in tabelul de mai jos: bineinteles, totodata, apoi, azi, bine, undeva, niciodata, altfel, putin, ba, usor, intotdeuna, cumva, acolo, sus, departe, jos.

ADVERBE SIMPLE	ADVERBE COMPUSE

2. Selecteaza adverbele si grupeaza-le pe cele corespunzatoare, dupa inteles, conform rubricilor date: agale, aici, acum, asa, bine, sus, ieri, zilnic, departe, odata, tarziu, indata, oriunde, cumva, altfel, jos, niciodata, afara, mereu, mereu.

ADVERBE DE LOC	ADVERBE DE MOD	ADVERBE DE TIMP

3. Alcatuieste cu ajutorul sufixelor ( prin derivare ) adverbe de la substantivele:

   barbat ............................                             

   batran.........................

   prieten............................                            

   scolar............................                               

   piept.............................                                

 

4. Trece alaturi valoarea morfologica a cuvintelor subliniate ( partea de vorbire: adjectiv, adverb, substantiv, etc.):

rau adanc -                                                              spune frumos -

glas frumos  -                                                         vorbeste limpede -

apa limpede    -                                                      gandeste deschis -

postim vinerea  -                                                    vinerea este norocoasa -

vara a sosit -                                                           vara admiram gradina -

iarna este geroasa -                                                iarna vom patina –

5. Precizeaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate:

•         Mersul rapid  o eneveaza.                                     ...................................

•         Merge incet.                                                            ......................................

•         Frumosul a castigat concursul.                                         ...........................................

•         Copilul este frumos.                 ...........................................................

•         Copilul este intotdeauna frumosul parintilor.          .................................................

•         Ea are un caiet frumos.                                         ...........................................

Model teza semestrul I (clasa a VII-a)- limba si literatura romana

TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I

Citeşte cu atenţie  textul dat:

„Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură

Înfunda mişcarea-i creaţă între stuf la iezatură(baraj);

Iar pădurea lin suspină şi prin frunzele uscate

Rânduri, rânduri trece-un freamăt, ce le scutură pe toate

De când codrul, dragul codru, troienindu-şi frunza toată,

Îşi deschide-a lui adâncuri, faţa lunei să le bată,

Tristă-i firea, iară vântul sperios o creangă farmă,

Singuratece izvoare fac cu valurile larmă.”

                                                   (Mihai Eminescu, „Calin, file din poveste”)

Scrie, pe foaia de teză, răspunsul  pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

A.     

1.      Transcrie, din text, un cuvânt care să conţină un hiat şi unul derivat cu sufix.                                        6p.

2.      Analizează, în textul dat, cuvintele subliniate.                                                                                         6p.

3.      Dă exemplu de o locuţiune verbală şi una substantivală, însoţindu-le de sinonimele lor.                        6p.

4.      Alcătuieşte enunţuri cu verbul a deschide  punându-l, pe rând, la cele trei diateze învăţate.                  6p.

5.      Menţionează două consecinţe ale folosirii cratimei în versul  „Rânduri, rânduri trece-un freamăt,”     6p.        

B.  

1.      Precizaţi rima poeziei şi măsura primelor două versuri.                                                                6p.

2.      Rescrie, din textul dat, o imagine vizuală şi una auditivă.                                                           6p.

3.      Interpretează, în 5-10 rânduri, ultimele patru versuri din poezie.                                                6p.

4.      Precizează şi exemplifică care este figura de stil care predomină în poezie.                                6p

C. Scrieţi o naraţiune de o pagină, în care să legaţi între ele secvenţele printr-unul din procedeele studiate la clasă.                        

În compunerea ta trebuie:    

·         să ai un conţinut şi un stil adecvat tipului de text;                                                                              12p.

·         să respecţi normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie ;                                                     8p.

·         să respecţi convenţiile unei compuneri narative.                                                                                 10p

·         să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine.                                              6p.

NOTĂ! În vederea acordării punctajului pentru exprimare, ortografie şi punctuaţie, compunerea trebuie să aibă minimum 15 rânduri.
J Succes!

·         Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

·         Timpul efectiv de lucru este de 1 oră

Evaluare Nationala 2018 (calendar)

Expresii (compuneri)

În compuneri pot fi folosite următoarele expresii, extrase din diferite texte:

“norii au început să se cearnă în steluţe argintii”
“zăpada s-a aşternut ca o mantie albă şi strălucitoare”
“au început să roiască albinele cele albe ”
“cerul este uneori înnorat alteori alb ca zăpada”
“soarele nu mai este darnic şi nu mai are putere”
“iarna vremea este friguroasă”
“s-au dus zilele babei şi nopţile vegherii”
“zăpada cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la cernut”
“flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri”
“roiesc albinele cele albe”
“copacii ca nişte soldaţi muţi şi reci , cu zale de gheaţă”
“munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt”
“gândăcel cât un fir de linte”
“ploaie de lumină”
“bulgăre de aur”
“gândăcel cât un fir de linte”
“blana moale , mătăsoasă a iedului”
“fiinţa fragedă”
 “un lan de grâu se leagănă sub adierea blândă a vântului de vară”
“sub bolta albastră, lanul părea o mare aurie”
“spicele încărcate de boabe se aplecau spre pământ”
“spicele priveau su semeţie deasupra lanului”
“nu şedea că-ţi şade norocul”
“culorile toamnei sunt fără egal : de la galbenul pal, la roşul de foc”
“bruma apleacă florile gingaşe spre iarba ofilită”
“vesela verde câmpie acu-i tristă, veştejită”
“lunca, bătută de brumă, acum pare ruginită”
“zâna belşugului şi bogăţiei”
“covor foşnitor”
 “gutui amărui cu puf galben”
“pădurea e ca un castel din basme”
“se scutură o ploaie albastră”
“pleacă păsările călătoare vâslind în înălţimi”
“parfumul florilor”
“a spălat frunzele cu ploaia rece”
“culcă animalele în vizuini”
“trimite păsările călătoare în ţările de soare pline”
“gâze plăpânde , amorţite de frig, caută adăpost, sub stratul gros de frunze uscate”
“au rumenit frunzele plopilor”
“frunzele de crengi se dezlipesc”
“cu crengile ude şi fără veşmânt”
“salcâmii la poartă se-ndoaie”
“pe stradă se plimbă iernaticul vânt”
 “a început să cadă bruma”
“toamna frunzele sunt galbene şi arămii”
“frunzele copacilor s-au aşternut pe câmp sub forma unui covor multicolor”
“au început să cadă fulgi de nea , şi iarna este aproape”
“soarele nu mai încălzeşte aşa de tare”
“vine cu mireseme-n grai”
“aerul devine arzător”
“cheamă copiii în vacanţă”
 “cărări de soare”
“livezi scăldate-n aur”
“a picatat cu un verde puternic toată pădurea”
“a acoperit păşunile şi munţii cu verdeaţă”
“în copaci a atârnat mere şi pere rumene”
“pe sub-copaci a pus multe şi felurite ciuperci”
“răsună mii şi mii de glasuri ”
“marea cea nesfârşită, cu valuri înspumate”
“nisipul fin şi argintiu”
“pădure umbroasă”
“vietăţile pădurii”
“natura îşi are rosturile ei”
“adie un vânt potolit”
“cerul se dogoreşte”
“soarele – o pulbere fină de aur”
“se înalţă cântecul greierilor ”
“pâine proaspătă”
“vâzduhul inundat de lumina ce izvorăşte de pretutindeni, din înălţimi”
“argintul jucăuş al soarelui”
“secerile vâjâiau în holde”
“văzduhul a încremenit deasupra lumii”
“mireasma grâului copt”
“se vede satul ca ântr-o ceaţă subţire”
“se retrag de el departe râzând vesel între ele”
“în poiană mai vin încă elegante floricele”
“altele purtând în frunte înşirate pe o rază”
“picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază”
“ele merg, s-aduna-n grupe, se feresc de buruieni”
“cărăbuşul de aramă s-a oprit pe umăr”
“s-a desfăcut din mugur într-o dimineaţă caldă a începutului de primăvară”
“fiica cea mai tânără şi mai frumoasă”
“mieii se joacă pe câmpul verde”
“ea trezeşte la viaţă întreaga natură”
“peste tot flori , verdeaţă, pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de păsărele”
“mierla fluieră în zăvoi”
“natura-i în sărbătoare”
“soarele cald şi vesel”
“soarele revarsă căldura-i mângâietoare”
“copaci în floare”
“rândunica cea voioasă”
“primăvara scoate ursul din bârog”
“pământul se trezeşte la viaţă”
“în desisuri albeşte floarea ghiocelului”
“noaptea scade, ziua creşte”
“s-a dus zăpada albă”
“zilele se fac mai lungi, mai blânde”

Verbul (exerciții)

1.Transformă verbele următoare, trecându-le la imperfect:

a vedea –                                      (noi) spuneam –

va vedea –                                     cerui –

cutreierat –                                    ai crezut –

să citesc –                                      dansase –

2.Indică modul şi timpul următoarelor verbe:

citiţi! –                                           ceream –

ai asculta –                                    (el) veni –

să asculte –                                    (eu) citii –

fugind –                                         citeaţi –

deschis –                                        scrisesem –

vino! -                                           ceruseră –

aţi dansa -                                     crezuseşi –

a veni-                                            spusei –

vor veni –                                      (eu) credeam –

ar veni –                                         a dansat –

de tricotat –                                   am cerut –

sunând –                                       ai spus –

va asculta –                                   scăpaşi –

de îmbrăcat –                                dansai –

tremurând –                                  spuseseră –

a asculta –                                     dansau –

3.Analizează verbele din următorul text:

    „Copiii iar îl crezură. Unul mai îndrăzneţ spuse cu voce tare:

 - Fugi, mă”

                                                         

4.Alcătuieşte propoziţii având ca predicate verbele:

a) a deschide – la modul indicativ, timpul viitor, pers.I, numărul plural;

b) a citi – la modul indicativ, timpul perfect compus, pers.I, numărul singular;

c) a scrie – la modul conjunctiv, timpul prezent, pers. a II-a, numărul singular;

d) a parcurge – la modul condiţional-optativ, timpul prezent, pers. a III-a, nr. plural;

5.Continuă enunţurile de mai jos, respectând condiţiile date:

  

 a) Ana este ............(verb copulativ).    b) Bunica este............(verb copulativ).

     Ana este.............(verb predicativ)         Bunica este............(verb predicativ).

c)  Caietul este............(verb copulativ)      d)Scaunul este...........(verb copulativ)

     Caietul este............(verb predicativ)         Scaunul este...........(verb predicativ)