Să ne distrăm! Ce se întâmplă când se întâlnesc oameni din diferite medii sociale? Imaginează-ți!

Ştire de ultimă oră!

Virusul GAV1 ajunge în România vineri, 1.12.2017, între orele 8:00-15:00. Primul oraş care va fi afectat va fi Sibiu. Pentru a afla cât de periculos este acest virus, cum ne putem proteja şi ce sfaturi putem pune în practică, am stabilit o conferinţă, unde, vom discuta cu domnul Ioan Achim, Profesor Conferenţiar Doctor la Institutul Public de Chimie şi Ingineria Mediului din Sibiu, domnul Ioan Alexandru, medic primar la Spitalul de Boli Infecţioase, Bucureşti, domnul Adrian Popescu, agricultor specialist din Săcălaz şi domnul Ioan Popovici , preot al Bisericii Creştine Ortodoxe Sf. Pavel şi Petru, din Brașov.

-          Domnule Profesor Conferenţiar Doctor, ce ne puteţi spune despre virusul GA1V? Sau pe înţelesul tuturor, cât de periculoasă este această gripă aviară?

-          Domnişoară, virusul GA1V sau gripa aviară reprezintă o afecţiune pe care o suferă unele categorii de animale, cu precădere păsările. Virusul GA1V se transmite pe cale orală şi este originar din Africa. Menţionez că această această infecţie poate afecta chiar şi rasa umană. Tocmai din aceste motive recomand evitarea păsărilor de curte, deoarece această boală contagioasă poate avea efecte devastatoare, în special în contact cu copiii.

-          Domnule profesor, adică dumneata spui să îmi arunc toate găinile, puii, raţele, gâştele? Păi dumneata ştii cât am muncit ca să le am? Mai bine le tai acum pe toate sau mai bine ne daţi soluţii, leacuri să le dăm animalellor să răzbească la boala asta dacă nu vreţi reclamaţii.

-          Vor supravieţui, domnule agricultor! Dumnezeu e sus şi le vede pe toate. Dumnezeu ne iubeşte şi El s-a îngriji de fiecare. Boala asta, aviara asta e doar o încercare peste care vom trece biruitori. Oamenii-s răi, ne arată Domnu, îi mâna Lui!

-          Domnilor, eu consider că lucrurile sunt foarte simple! Ca medic, consider că sănătatea este cea mai importantă. Oricât de rău ne-ar părea după munca dumneavoastră şi  după păsările de curte, acestea trebuie ucise şi îngropate. Doar astfel poate fi înlăturat acest virus. Oricât ne-am strădui să găsim antidotul, ar fi inutil. Haideţi să luăm un exemplu. Dacă un măr putrezeşte, nu îl mai poţi aduce niciodată în starea de dinainte de putrezire. Aşa se întâmplă şi cu modul de acţionare al gripei aviare.

-          Da, da, sigur, ţie ţi-e uşor să o spui. Dumitale toată viaţa ai avut magazinele aproape, cu ştampile de la U.E. Dar noi? Cum rămâne cu astă pagubă? Refuz, domnule să arunc animalele. Mai bine crep de aviară decât să crep de ciudă.

-          Odată şi odată va trebui să murim. Suntem ai Domnului, iar astea sunt semnele sfârşitului. Tata ne cheamă acasă...

-          Domnilor, domnilor, liniştiţi-vă! Offf, vai, degeaba...

Agricultorul se făcu roşu şi se îndreptă spre medic...

-          Hai, repede, filmează, filmează! Faza asta trebuie prinsă. O să fim lideri de audienţă cu scena asta. Vreau cadru apropiat!

Calitățile stilului (Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche)

„Ca eraldist nu eram mulţumit; mă aşteptam să aflu arme adevărat, nu o simplă emblemă. De la acea scrisoare, sir Aubrey n-a mai dat semn de viaţă. Nu era de mirare; o zăpuşeală umedă cumplită clocea oraşul, cuibar uriaş de ticăloşii şi de rele. Nu mai era de ieşit decât seara, când sir Aubrey nu se arăta. Nopţile erau însă atât de frumoase, încât greu mă înduram să mă mai întorc acasă. Tot umblând astfel până târziu, am avut odată, spre miezul nopţii, într-o alee pustie din Tiergarten, o stranie întâlnire.                                                                 

Trecea o femeie înaltă, cu un bogat păr roşu sub o pălărie mare cu pene, o femeie slabă şi osoasă, fără şolduri şi fără sâni, într-o rochie strâmtă de fluturi negri. Ea păşea ţeapănă ca o moartă, care ar fi împinsă sau atrasă de o putere din afară, străină de voinţa ei, spre un ţel tainic în noapte. Nu ştiu de ce nu mi-a venit să cred că e o femeie ca toate femeile, din capul locului, chiar înainte ca în ochii ei ţintiţi mari, ce arătau a privi înăuntru, şi în trăsăturile feţii sale prea sulimenite să-mi pară a recunoaşte... Dar, mai trebuia să mă îndoiesc, mai putea fi numai o bănuială când în mâna cu degetele lungi rânjeau şapte safire de Ceylan? Am rămas uluit, în prada unui simţimânt tulbure, în care şi nedormirea şi urâtul şi teama îşi aveau partea lor, apoi, cu nările pline de cunoscuta mireasmă- mireasma de garoafă roşie- am dat să o urmăresc. Era însă târziu; o pierdusem. La capătul aleei aşteptau câteva droşti de piaţă; se suise pesemne într-una şi pierise.”

                                    (Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche)

Una dintre calităţile stilului este precizia. În cazul stilului folosit de Mateiu Caragiale putem observa abaterea de la exprimarea clară, logică şi concisă a conţinuturilor de idei şi sentimente şi anume preţiozitatea. Această abatere înseamnă un stil pretenţios, de o distincţie căutată, plin de afectare. În fragmentul extras, putem observa cele spuse mai sus. La o primă analiză, observăm abundenţa descrierilor şi ornamentaţia continuă: fguri de stil (inversiunea, repetiţia), epitete (zăpuşeală umedă), comparaţie şi epitet: mireasma de garoafă roşie. Textul întreg este presărat cu teatralitate, înclinaţia spre ostentaţia uşor parodică poate fi considerată, pe de o parte element constitutiv al personalităţii lui Mateiu Caragiale (prin jocul eredităţii care face ca majoritatea membrilor familiei Caragiale să aibă înzestrări teatrale). De asemenea, putem observa atragerea înspre numele de alte origine, Tiergarten (cartier amplasat în sectorul Berlin Centru), Aubrey (de origine franceză), safire Ceylan (producția de safire în Sri Lanka-denumirea veche Ceylon), sulimenite (sulimen- a farda). Întreg textul scris de Mateiu Caragiale se remarcă prin folosirea de cuvinte sofisticate pentru vremea în care a fost scris, cuvinte elevate, savante, împrumutate din franceză împletindu-se cu stilul sobru, impersonal, dând naştere personajelor realiste complexe.

Analiza de text - tipuri de conectori - Competente Bac

-           Ai auzit? Război! îmi zice băcanul cu un ton cu totul altul decât al mâhnirii.

-          Atâta ne mai trebuia! nene Matache, îi răspunsei eu. Război ne mai trebuia, ca să ne prăpădim de tot.

-          Las că-i bine, adăogă omul cu tonul şi mai accentuat, frecându-şi palmele cu multă satisfacţie. Iei ceva? fac eu cinste.

-          Criza, vezi dumneata, drăguţă, este paregzemplu, cum să zic? pardon, ca o boală, ca o bubă...coace, coace mereu; coace pe dedesubt şi te prăpădeşte. Care va să zică, dacă o sparge, te-ai uşurat...

Apoi, cu multă nerăbdare:

-          Ei, când începe? Când începe?

Pe urmă, cu mult dor:

-          Aaah! să- i mai văz o dată pe amicii noştri! Fraţii noştri! naşi brat maladeţ! că de mult nu i-am mai văzut!”

(Leac de criză, de Ion Luca Caragiale)

Atât ne mai trebuiaà formulă de discurs care poate fi folosită pentru a lăsa timp în structurarea corectă a enunţului următor, are semantism major întrucât accentuează o expresie folosită cu sens ironic.

Vezi dumneata, drăguţă  à conectori frastici, formulă de adresare ce vizează o relaţie de amiciţie sau neutralitate.

Cum să zic; care va să zicăà conectori specializaţi în introducerea unor părţi de discurs, se bruiază coerenţa discursului

Pardonà automatism, tic

PROIECT DE LECŢIE- Caracterizare de personaje în romanul Maitreyi (Mircea Eliade)

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:  

PROPUNĂTOR:  

DATA:  

CLASA: a X-a

ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba și literatura română

TEMA LECŢIEI: Caracterizare de personaje în romanul Maitreyi (Mircea Eliade)

TIPUL LECŢIEI: Predare de noi cunoștinţe

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice, compatibile cu situația de comunicare
2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ
2.4.  Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere și de interpretare a textului studiat

3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii

3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1.Să precizeze prezenţa autorului în text ca personaj, dar şi narator;

O2 Să numească personajele principale ale romanului;

O3.Să identifice trăsăturile de caracter ale Maitreyiei prin încercuirea lor;

O4.Să completeze fişa de identitate a fiecărui personaj discutat;

O5.Să completeze tabelul de pe fişa de lucru cu trăsăturile găsite în textele discutate;

O6.Să realizeze distincţia dintre caracterizare directă şi indirectă prin exemplificări.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode: Conversaţia, explicaţia, exerciţiul, învăţare prin descoperire.

Mijloace: tabla, fișe de lucru, caiete.

Forme de organizare: frontal, individual

EVALUARE: aprecieri verbale.

Momentele lecţiei	Dozare	Obiective op.	Conţinutul ştiinţific al lecţiei	Strategia didactică			Evaluare	Obs.
				Metode	Materiale	Forma de organizare
Momentul introductiv	1 min.		Pregătirea materialelor de lucru și asigurarea climatului afectiv necesar desfașurării orei. Se face prezenţa.
Captarea atenţiei și reactualizarea noţiunilor ancoră	10 min.		Se verifică tema pe care elevii au avut-o de pregătit acasă. Se corectează eventualele greșeli, se oferă explicaţii suplimentare. Se adresează întrebări elevilor: “-Care este tema romanului Maitreyi?” “-Ce tip de roman este Maitreyi?” “-Ce perspectivă narativă are romanul lui M. Eliade şi care sunt tehnicile moderne folosite?”	Conversaţia   caiete        frontal Explicaţia			Aprecieri verbale
Anunţarea subiectului lecţiei și a obiectivelor	1 min.		Câţiva elevi povestesc succint subiectul romanului  Maitreyi, de Mircea Eliade şi vor identifica locul, timpul acţiunii şi personajele. Voi preciza că astăzi ne vom concentra asupra personajelor din roman şi le vom analiza mai detaliat. Elevii sunt anunţaţi cu privire la titlul lecţiei: Caracterizarea personajelor din romanul Maitreyi (Mircea Eliade)	Conversaţia     tablă       frontal Explicaţia       caiete
Dirijarea învăţării Dirijarea învăţării Dirijarea învăţării Dirijarea învăţării	30 min.	O1 O2 O3 O4 O5	Citesc elevilor următorul fragment, care va fi discutat oral: „Totuşi n-am scris nimic în jurnalul meu, şi astăzi, când caut în acele caiete orice urmă care să mi-o poată evoca pe Maitreyi, nu găsesc nimic. E ciudat cât de incapabil sunt să prind evenimentele esenţiale, să ghicesc oamenii care schimbă mai târziu firul vieţii mele [...] Am şovăit atâta în faţa acestui caiet, pentru că n-am  izbutit să aflu încă ziua precisă când am întâlnit-o pe Maitreyi”. Din fragmentul citat deducem că însuşi autorul, Mircea Eliade, în ipostaza personajului european, Allan, readuce adesea în subiectul romanului jurnalul, care devine un pretext literar şi o modalitate de confesiune şi rememorare. Autorul este în acelaşi timp personaj şi narator. Cum debutează romanul? Care sunt personajele principale? Elevii răspund la întrebări, iar pe baza fragmentelor din manual, răspunsurilor precum şi pornind de la precizarea că romanul debutează cu starea de incertitudine a personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani, vom trece la analizarea primului personaj principal: Allan. Elevii notează în caiete concluzile discuţiilor: Allan este personajul principal al romanului şi întruchipează îndrăgostitul lucid şi analitic, reprezentativ pentru mitul iubirii şi motivul cuplului ilustrat în romanul românesc modern. Pe baza reamintirii subiectului romanului, elevii sunt solicitaţi să cerceteze al doilea personaj principal, Maitreyi, din punctul de vedere al complexităţii. Astfel, se vor găsi trei ipostaze: reală, sacră şi ipostaza de mireasă într-o viitoare „nuntă în cer”. În planul real al romanului, Maitreyi este o tânără de 16 ani,fiica inginerului Narendra Sen din Calcutta; Ipostaza sacră a Maitreyei derivă din chiar numele ei: în mitologia indiană, acest nume era purtat de soţia unui mare înţelept şi le simboliza pe femeile superioare intelectualiceşte; în termenii mitului, Maitreyi era o iniţiată, însetată de cunoaşterea adevărului absolut. Ipostaza de mireasă pentru o viitoare "nuntă în cer" se conturează în ultima parte a romanului, când, după dramatica lor despărţire, Maitreyi îi spune lui Allan: „în viaţa viitoare ne vom întâlni iar, dragule. Ai să mă recunoşti atunci?"  Elevii primesc fişa de lucru 1, pe care se află scrise haotic trăsături de caracter iar în mijloc este scris numele Maitreyi. Sarcina elevilor este de a încercui trăsăturile potrivite personajului.  Narendra Sen - tatăl Maitreyiei, inginerul bengalez care-l invită pe europeanul Allan să locuiască în casa lui cu intentia de a-l adopta; reprezentant al mentalităţii orientale, curmă brusc iubirea interzisă a fiicei lui cu europeanul Allan; Chabu - sora mai mică a Maitreyiei, care dezvăluie părinţilor taina iubirii celor doi tineri, ceea ce declanşează despărţirea inevitabilă; După ce elevii îşi notează în caiete concluziile despre fiecare personaj, în urma discuţiilor avute, şi pe baza fragmentelor din manual, voi împărţi Fişa 2, unde elevii vor trebui să completeze fişa de identitate a fiecărui personaj discutat. Aceasta include nume, locul în operă, date legate de familie, ocupaţie, aspect fizic, tipologie. Elevii primesc fişa 3 unde se află fragmente din text. Voi solicita un elev să citească primul fragment iar apoi îl vom discuta împreună. La fel se va proceda cu fiecare fragment în parte.La sfârşitul discuţiilor, elevii primesc fişa 4, unde se află un tabel ce trebuie completat cu trăsăturile descoperite în texte.	Conversaţia                       frontal Conversaţia                     frontal Exerciţiul                                           frontal Învăţare prin descoperire   Conversaţia       caiete    individual Exerciţiul      manualul   frontal Conversaţia Explicaţia      caiete            frontal Exerciţiul       tabla Exerciţiul       caiete     individual Explicaţia Conversaţia    tabla         frontal  Exerciţiul      caiete     individual                       Fişa 1 Explicaţia  caiete        individual                                           Explicaţia         caiete        frontal Conversaţia      tabla euristică Exerciţiul      caiete         individual                       Fişa 2                                   manual Explicaţia     caiete        individual Conversaţia   Fişa 3 Exerciţiul      Fişa 4			Aprecieri verbale Aprecieri verbale
Feed-back/Evaluare	6 min.	O6	Identificaţi pentru Allan şi Maitreyi două trăsături de caracter care reies din caracterizarea directă şi două care reies din descrierea şi relaţia cu alte personaje, având la bază textile discutate de pe fişa 3.	Exerciţiul      caiete    individual                   Fişa 3			Aprecieri verbale
Asigurarea retenţiei și a transferului	1 min.		Se va transmite tema pentru acasă: Imaginaţi-vă un deznodământ pentru romanul Maitreyi, altul decât cel ales de Mircea Eliade (15-20 rânduri).	Explicaţia   caiete         individual			Aprecieri verbale
Aprecieri	1 min.		Se formulează aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.	Explicaţia                       frontal			Aprecieri verbale

PROIECT DE LECŢIE - Antonimele

UNITATEA DE INVATAMANT:  

PROPUNATOR:  

DATA:  

CLASA: a VII-a 

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

OBIECTUL: Limba romănă

TEMA LECŢIEI :  Antonimele

TIPUL LECŢIEI: Predare de noi cunostinte

Obiective specifice    

1.1. înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral;

1.3. integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii;

1.4. sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat;

1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;

2.2. valorificarea categoriilor semantice învăţate în contexte diferite;

4.2. utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate;

4.3. organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică;

Obiective operationale:

La sfarsitul activitatii elevul va fi capabil :

-         sa defineasca antonimele;

-         sa identifice antonimele unor cuvinte date;

-         sa formeze antonime cu ajutorul prefixeor;

-         sa integreze in context antonimele;

-         sa identifice antiteza, la baza careia stau antonimele;

-         sa se exprime corect, clar si ingrijit.

STRATEGII DIDACTICE:

a.      Metode şi procedee: conversaţia euristică , explicaţia , lucrul cu manualul , exerciţiul oral şi scris , învăţarea prin descoperire .

b.      Mijloace de învăţământ: Limba română , manual pentru clasa a VII-a , autori Anca Şerban şi Sergiu Şerban , Editura All , Bucureşti 1998 .

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: activitatea frontală , activitatea individuală independentă, lucru in echipă.

PARCURS DIDACTIC

Momentele lectiei	Timp	Activitatea profesorului	Activitatea elevului	Metode	Mijloace	Modul de organizare
1. Moment organizatoric	1 min.	-Notarea elevilor absenti si pregatirea  materialelor necesare orei de limba română. - Asigurarea unui climat favorabil pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice.	Elevii îsi pregatesc, pe bancã, caietele, cãrtile şi culegerile	Conversatia		Activitate frontala
2.Verificarea temei	5 min.	-Verifica temele pentru acasa	Elevii corecteaza in caiete eventualele greseli in realizarea temei	Conversatia		Activitate individuala
3. Reactualizarea cunoştinţelor anterioare	5 min.	- Se va realiza prin întrebări adresate frontal:    - Va mai amintiti ce sunt antonimele?    - Dati-mi exemple de perechi antonimice.		Conversaţia		Activitate frontala
4. Anunţarea subiectului şi enunţarea obiectivelor	3 min.	-Scrie titlul noii lectii pe tabla - Elevii sunt anuntati ca vor învăţa mai multe despre antonime şi că până la sfârşitul orei vor trebui să înveţe ce sunt antonimele , să identifice antonimele cuvintelor date , să construiasca enunturi cu antonime , să formeze antonime cu ajutorul prefixelor ,să identifice antiteza , să se exprime corect , clar , îngrijit.		Explicaţia	Caiete, manualul	Activitate frontala
5. Dirijarea învăţării şi dobândirea cunoştinţelor noi	27  min.	- Un elev este invitat la tabla si i se dicteaza anumite cuvinte. - I se cere să dea antonimele cuvintelor repective. -Scrie pe tablă definiţia antonimelor. Definiţie: Antonimele sunt cuvinte cu formă diferită şi cu inţeles opus. -Voi spune elevilor că antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor, care sunt de doua feluri: 1.negative: ne-(elevii vor da exemple); 2.privative: a-, dez-, in-,des-, de-(elevii vor da exemple) -Antonimele pot fi difeite parti de vorbire: substantive, adjective,verbe, adverbe , pronume( elevii vor da exemple) -Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel(bun-rău, a da-a lua, sus-jos, veselie-tristete, el-ea) -Elevii sunt rugati sa rezolve exercitiile de la Consolidaţi-vă cunoştinţele! Şi Descoperiţi  singuri! -Se realizeaza un concurs: elevii sunt impărţiţi in grupe de câte patru şi li se cere să realizeze o scurtă compunere in care sa foloseasca antonimele cuvintelor:mare, alb, curajos, zi,repede, luminoasă. -Câştigatorii vor primi un premiu.	-Un elev scrie pe tabla cuvintelel propuse de profesor şi cu ajutorul colegilor si al profesorului, scrie antonimele potrivite. -Scriu in caiete definitia -Dau exemple de perechi antonimice. -Ies la tabla si rezolva exercitiile propuse	Învăţarea prin descoperire Exercitiul Expunerea Exercitiul	Caiete, manualul		Activitate frontala Activitate pe grupe
Fixarea cunostitelor		-Pune intrebari pentru verificarea intelegerii lectiei predate -Cere elevilor sa dea exemple de antonime.	-Raspund intrebarilor adresate de profesor	Conversatia	Caiete, manualul			Activitate frontala
Tema pentru acasa		-Indica tema pentru acasa si noteaza cativa elevi care s-au remarcat pe parcursul orei	-Noteza in caiete si pun intrebari pentru a verifica daca au inteles corect cerinta exercitiilor date ca tema		caietele			Activitate individuala