Exista viata dupa pandemie!

 Asa cum titlul o spune, exista viata dupa pandemie si viata dupa pandemie ar trebui sa fie chiar mai intensa si mai frumoasa decat inainte. In 2022 totul se raporteaza la repere de timp ca inainte de pandemie si dupa. Pandemia ramane perioada de timp care a marcat societatea. Dar poate ca omenirea avea nevoie de un reset, pentru ca prea ne-am obisnuit sa ni se cuvina totul si am uitat de Dumnezeu. In pandemie ne-am dat seama cat de bine e sa poti respira fara masca, cat de bine e sa te poti plimba liber pe strada, sa calatoresti, sa interactionezi cu oamenii, sa mergi la scoala, sa fii sanatos, sa poti munci, ne-am dat seama de toate acestea abia atunci cand le-am pierdut si nu am mai avut dreptul la ele. In unele tari mai exista inca si acum unele restrictii, dar in Romania pare ca totul s-a intors la normal. Ce poti face acum? Sa te bucuri de viata si sa o traiesti asa cum ai fi vrut sa o faci cand tot ce acum e posibil in pandemie era interzis.
 

Bodensee- un loc de vis

Despre Bodensee am auzit cu diferite ocazii ca ar fi foarte frumos de vizitat,  ca este un lac numit Konstanz acolo (asemanare cu faptul ca marea noastra in Romania se afla in Constanta-asta m-a facut si mai curioasa), dar pana de curand nu am avut ocazia sa ajung acolo.
Saptamana trecuta am vizitat in sfarsit Bodensee si nu mi-a parut rau deloc. Am mers pana in Lindau, am traversat un pod care lega orasul de o frantura de pamant si am ajuns pe o insula inconjurata de apa din care se vedeau foarte bine imprejurimile. De partea cealalta a lacului se vedea teritoriul elvetian si o priveliste superba.
Multimea de turisti iti oferea o stare care te dinamiza si te facea curios sa descoperi tot mai mult din minunatiile oferite de Dumnezeu si pastrate bine pe teritoriul nemtesc.
La intoarcerea spre casa am ales un traseu paralel cu lacul, vazand astfel o buna parte din orasele cu iesire la acest lac (Meersburg, Friedrichshafen), dar si diferite sate cu tot felul de plantatii.
De vazut, de neuitat! :)

Bad Wurzach

Ce ai putea vizita in Germania pentru un week-end daca te afli acolo si iti doresti cateva zile de relaxare? Raspunsul ar fi simplu, gasesti o gramada de locuri amenajate si speciale, insa cu totul speciala a fost locația pe care am descoperit-o recent.

Saptamana trecuta am bifat pe lista destinatiilor de vizitat un oras in Bayern, aproape de Bodensee, destul de ieftin, care iti pune la dispozitie un centru complex de relaxare, spa si therme intr-o singura cladire: Bad Wurzach, cu super centrul de tratamente Vitalium. 

 Ne-am bucurat de super conditii de lux, intrare gratis la Therme, sali dotate cu aparatura moderna, mancare delicioasa, loc  de parcare pentru masina si multa buna dispoziție. 

In plus, oamenii de acolo sunt foarte haiosi si simpatici. 

It's a must see and go! :)

Luxembourg- merită să-l vezi!

Țară fără ieșire la mare, Luxembourg este statul în care găsești amprenta belgiana, germană dar și franceză, învecinându-se cu aceste țări și preluând totodată din cultura și chiar înfățișarea lor. 

The theatricality of cross-dressed women

‘Actors in Shakespeare must expect not only to play someone else, but to play someone playing someone else again: they need to know how to portray acting. This may well mean having to think about what it actually means to act.’[1]

Starting from the quotation of Sean McEvoy, a surprising number of the plays written for the early English professional stage featured cross-dressed characters. crossdressing was an everyday practice in the Elizabethan theatre even if it was not a part of the plot, as all the female roles were played by boys. Perhaps, then, cross-dressing on the Elizabethan stage was in large part about theatricality.men portraying women pretending to be men.

The purpose of this subsection is to see how feminine characters in Shakespeare’s comedies (Twelfth Night and As You Like It) construct and present their identity in relation with other characters by switching gender roles. Many writers of the time asserted women’s inferiority to men. Some blamed mankind’s fall on Eve, considering women are weak. The woman is the reason why man  was exiled from Paradise and she causes only trouble. Some thought of a woman as an incomplete man, lacking the faculty of reason and the ability to control emotions, less rational, needing man protection.

In Plato’s Symposium the androgyne stands for the original wholeness of the human being, a creature made up of both male and female features, a balance between the masculine and the feminine principles. Because the humans were split in two parts by the angry gods, they were “cursed”, obliged to seek each other, in order to find themselves and get married. The 16 th century emphasized this idea, and having as starting point the belief that the man was the rational head and the woman was the irrational body, the androgyny is encouraged through the disguise of the young heroines into boys, started from actors who interpreted female parts.

The conventions of Comedy usually include: disguise, often involving cross-dressing, thwarted love, mistaken identity, romantic misunderstandings. Comic and deviant forms, mistakes are used to break the social cohesion. Yet in Shakespeare’s comedies we find different heroines and the audience applauded them, even though they were nearly everything a woman should not be—dynamic, active, independent, resourceful, which are the qualities associated rather with masculinity than femininity.

In As You Like It, Celia and Rosalind escape to Arden but because of the thieves of the forest, Rosalind decides to disguise herself as a boy, Ganymede. Thus weakly and foolishly protected, they leave the court’s travesty of order and security, going ‘ in content / To liberty and not to banishment’. In the comedies if a woman is crossdressed, she usually becomes a boy of a lower status (Rosalind, the heiress to the throne, becomes a humble owner of a herd of sheep; the noblewoman Viola becomes a pageboy).

When Celia discovers the love poems written for Rosalind, she larks Rosalind, disguised as Ganymede about the identity of the writer. Rosalind behaves as a curious woman and her male costume doesn’t steal her femininity. That’s why I find relevant her specification of being a woman in conversation with Celia: Do you not know I am a woman? When I think, I must speak. (3.2.246-47) Actually, the name Ganymede refers back to someone who is perhaps not feminine, but definitely less than masculine.

The transvestite, the “man-woman” reveals parts of the body that were hidden since then and hides others that shouldn’t be hidden. For instance, Viola enters freely Orsino’s private space, hears his thoughts, his beliefs. Rosalind also has a different relation with Orlando. Under the disguise of Ganymede she makes Orlando court her and confess his love.

Viola’s disguise coul be a method of punishing herself for the fact that she is still alive while her brother is dead, a symbolic manner of showing her pain. Viola’s disguise is a theatrical trick, it means entertainment and fun: (“Olivia: Are you a comedian? Viola: No, and yet I swear I am not that I play. I.v. 76) This scene could be found in As You Like It too, when Rosalind suggests when she address to Phoebe that she is untrustworthy, she is not a true man: “I pray you, do not fall in love with me,/ For I am falser than vows made in wine”(III, v)

The reason of Viola’s disguise differs from Rosalind’s.While Viola’s cross-dressing occurs as the result of some fatality, Rosalind’s disguise is a reaction against freedom restriction. For centuries, women’s clothing has been considered a sign of confessed servitude, like a closed lock that does not permit freedom. Women were trained from childhood to wear corsets, the iron cage of the corset in order to idealize feminine beauty. So, in this case, Rosalind’s disguise could be equivalent with freedom.

The costume traditionally means protection. There are special clothes for different and various activities. In this respect, to disguise means to lose your real identity in order to obtain another one, because the way you are dressed defines you and sometimes you can speak through your clothes. Anyway, the costume still preserves the protecting role. Undercovered it makes possible for the human to enter spaces that others do not have acces and the communication receives a degree of freedom and openness in speech. Cross-dressing could be seen also as a sign of democracy. Wearing the same clothes, women and man are the same at least in one aspect. From this point of view, they are equally and because there are no differences in physical appearance, women status and their role may be as well negotiated.

William Shakespeare attributed to his characters ideas, thoughts and attitudes of his contemporaries. All he created had at least a grain of truth. In this respect, queen Elizabeth I must have influenced Shakespeare’s cross-dressed heroines. She could be considered the woman-man who combined masculinity and femininity and soon after coronation, decided to remain single, while she could be both king and queen. Not for nothing the sentence ‘I am married to England’ was famous and emphasized her male and female features at the same time.

The ending of comedies usually brings the fictitious world back to balance, Shakespeare’s heroines often leave their active days behind and gladly accept the authority of the present men. Cross-dressing helped women characters to travel alone, to act as men, to prove men are not superior and women managed to demonstrate masculine qualities such as intelligence, wit, capability, courage. Shakespeare saw men and women on the same level and his plays destroyed the mith of women who are inferior to men.

---

[1]  Sean McEvoy, Shakespeare, The Basics, Routledge, Great Britain, 2000, page 71.

O întâmplare cu vecinii

Săptămâna trecută, venind de la şcoală, mă opresc din drum, la magazin pentru a cumpăra mamei un detergent pentru vase. Nici bine nu intru în magazin, că printre rafturi zăresc o umbră, însoţită de un glas ascuţit:

-          Ştiţi doar să luaţi banii! O să auziţi de mine, domnule!

Claaaaar! Îmi spun în gând...Asta e vecina de la etajul trei... Voi lua detergentul mai târziu. Nu vreau să dau ochii cu zgripţuroaica asta. Mă întorc, mă îndrept spre uşă, dar când să ies, parcă Michiduţă, cu vocea lui grăieşte:

-          Ehei, ne întâlnirăm aici, domnişorico! Ce întâmplare fericită! Aveam de gând să trec azi să stau de vorbă cu părinţii tăi. Spune-mi, de la ce oră îi găsesc?

-          Săru’ mâna, tanti Conflicta! Da...ce întâmplare că sunt, ce minune că existaţi şi ne-am întâlnit. Despre ce vreţi sp discutaţi cu părinţii? Vor veni târziu de la muncă, foarte, foarte târziu, dar le voi transmite dorinţa dumneavoastră. O zi bună!

-          Nu, nuuuuu, stai, că nu scapi aşa de uşor! Să dea Sărsăilă să îţi mai aud vreodată sunetele infernale de la monstrul ăla de pian, mai ales când fac baie căţeluşei, că om te fac! Din cauza ta, Palomita mea se comportă ca o necizelată. A început să latre şi chiar să muşte când îi aplic şamponul.

-          Tanti Conflicta, dar e absurd ce spuneţi! Repetiţiile mele la pian trebuie făcute în fiecare zi de la aceeaşi oră, pentru că programul nu îmi permite alte opţiuni. Pot doar să vă promit că mă voi concentra să cânt la pian cât mai frumos, să scot cele mai frumoase şi armonizante sunete, fără întreruperi. Mă voi strădui pentru Palomita dumneavoastră, ca ea să se comporte ca un individ normal.

-          Auzi, tu mă iei peste picior, don’şoară?

-          Eeeeu? Nuu, deloc. Pentru dumneavoastră voi renunţa la repetiţii. Mulţumită? Trebuie să plec acum.

-          Dar stai, trebuie să....

Ajung acasă. Ceasul arată ora 17:00. Timpul pentru repetiţii. Mă aşez, apăs prima clapă, când se aude soneria...

Cerere - atipică

            Viaţă,

………credință

………………………fericire

…………………………………….…sănătate

……………………………….………………………..familie

…………………………………………………………….. ……..carieră

………………………………………………………………………………îngheţată de căpșuni

Oricând/ Oriunde                                                                                               Mie

Maşinuţa uitată

Miros de copilărie...Închid ochii şi privesc la fetiţa dinaintea mea care îmi pare cunoscută. O simt ca şi cum ar fi aceeaşi fiinţă cu mine. Merg mai departe, ascultând glasul cald şi autoritar al unei femei care trebuie că îşi iubeşte foarte mult copiii.

-          Să nu staţi mult! Să vă luaţi fularele şi să aveţi grijă!

Urc scările podului care are însemnele şi hieroglifele unui limbaj pe care îl cunosc. Zăresc jucăriile pe care le credeam vieţuitoare tăcute în faţa oamenilor. Îmi dau seama că şi acum cred la fel. Fiecare jucărie face parte dintr-un univers cu viaţă, trăieşte, însă oamenii nu pot să observe asta.                                                                                                                    

Păşesc mai departe. Mă simt atât de bine aici. Mă simt în siguranţă. Nu cred că o să mai plec. Nu înainte de a redescoperi şi de a şterge praful memoriei. Nu vreau să mai plec. Observ jurnalul roz din spatele cutiei muzicale, ale cărei sunete le ascultasem parcă de foarte multă vreme. Într-un colţ, uitată de toată lumea se află maşinuţa cu geamuri sparte, care trebuia să mă ducă la şcoală, când aveam să cresc mare. Fără să vreau, încep să verific iar şi iar dacă nu cumva există înăuntru un şofer, aşa cum făceam de fiecare dată când mama îmi cumpăra o maşinuţă, urmând să repete aceeaşi bandă stricată:

-          Asta e ultima maşinuţă pe care ţi-o mai cumpăr! La ce folos, dacă oricum le spargi?

Offf, nu are şofer! Şi eram convinsă că asta va fi altfel! Se aud paşi...se simte miros de cozonac...o voce plină de energie se aude tot mai de aproape...

-          Anamaria, Anemaaariiiii, haide! Haide să o ajuţi şi tu pe bunica. Eu nu m-am jucat cât te-ai jucat tu! Anamariaaaaa, haide!

Am tresărit. Am deschis ochii şi glasul care mă striga era al surorii mele. Venise la mine şi la părinţi în vizită, împreună cu soţul ei și cei doi copii, care voiau să îmi arate o mașinuță...

- autoportret - Exemplu

Cine sunt? Nichita Stănescu ar spune „o pată de sânge, care vorbește” și empatizez cu el. M-am născut într-o zi de luni, mai exact în 10 iunie și consider că aceste două aspecte îmi influențează viața. Mereu îmi doresc să fiu de 10 și să muncesc mai mult. În rândurile de mai jos mă veţi cunoaşte altfel, cu ajutorul cuvintelor.     

În ceea ce priveşte calităţile fizice, nu sunt o persoană scundă, dar nici prea înaltă. Am părul șaten şi ochii căprui, în care se oglindesc mii de amintiri adunate pe parcursul timpului. Sunt o fată simplă, fără prea multe mofturi. Nu voi cere niciodată de la o persoană mai mult decât îmi poate oferi. Sunt sensibilă, dar în ciuda sensibilităţii mele, am un caracter puternic şi nu mă dau bătută uşor, chiar dacă nu sunt foarte îndemanatică în toate situaţiile. Mă ataşez repede de oameni și nu îmi place când ei pleacă din viaţa mea, din cauza circumstanțelor vieții. Îmi iubesc mult familia şi prietenii şi nu le-aş întoarce niciodată spatele la nevoie, deşi de multe ori am băgat mâna în foc pentru prieteni şi m-am ars.

Îmi place şcoala. Ea reprezintă un templu al viselor în care afli cu adevărat cine eşti. De aceea am ales să mă simt pentru mult timp de acum înainte (sper) elevă și am ales să lucrez în școală. Sigur că iubesc disciplina limba şi literatura română, dar îmi place să cunosc multe aspecte și din alte domenii, precum geografia, biologia sau istoria. Culorile mele preferate sunt albastru şi turcoaz. Poetul preferat este Marin Sorescu, iar cugetările cele mai interesante consider că vin de la Octavian Paler. Citesc Biblia, admir oamenii inţelepţi şi îmi place să stau în preajma lor, pentru a învăţa de la ei.

            Asta sunt eu! Un om care crede că „ce nu te omoară te face mai puternic” şi care e gata să împartă zâmbete cu oricine e gata să le primească. Sunteţi gata?