Momentele
lecţiei
|
Dozare
|
Obiective
op.
|
Conţinutul
ştiinţific al lecţiei
|
Strategia didactică
|
Evaluare
|
||
Metode
|
Materiale
|
Forma
de organizare
|
|
||||
Momentul
organizatoric
|
1
min.
|
|
Pregătirea
materialelor de lucru şi asigurarea climatului afectiv necesar desfaşurării
orei.
Se
face prezenţa.
|
Conversaţia
|
Catalogul
|
Frontal
|
|
Captarea
atenţiei şi reactualizarea noţiunilor ancoră
|
10
min.
|
|
Verificarea
calitativă (prin sondaj) a temei pe care elevii au avut-o de pregătit acasă.
Se corectează eventualele greşeli, se oferă explicaţii suplimentare.
Se
adresează întrebări în vederea pregătirii elevilor pentru activităţile
viitoare: ,,Ce este adjectivul? Ce clasificare cunoașteți la adjectiv? Ce funcții sintactice
îndeplinesc adjectivele”
Cunoştinţele
anterioare se vor verifica prin completarea unui ciorchine cu ajutorul căruia
se va capta atenţia elevilor.
Profesorul numeṣte
selectiv elevi pentru rezolvarea sarcinii. Acest exerciţiu este util pentru
reactualizarea informaţiilor despre adjectiv, învăţate în lecţiile
anterioare.
Profesorul
verifică răspunsurile elevilor şi oferă eventuale explicaţii.
Se
realizează astfel trecerea spre tema lecţiei noi.
|
Conversaţia
Explicaţia
Conversaţia
catihetică
Explicaţia
|
Caiete
Manual
Fișe
|
Frontal
Frontal
Frontal
Frontal
|
Se
apreciează verbal corectitudinea răspunsurilor şi a exprimării
Chestionarea orală
Aprecieri verbale
Aprecieri verbale
|
Anunţarea
subiectului lecţiei şi a obiectivelor
|
2
min.
|
|
Profesorul
îi anunţă pe elevi că vor realiza mai multe exerciţii pentru a-şi consolida
cunoştinţele despre adjectiv. Se enumeră obiectivele lecţiei. Se trece titlul
lecţiei pe tablă: Adjectivul. Exerciţii
de consolidare. Elevii notează
titlul în caiete.
|
Explicaţia
|
Tablă
Caiete
|
Frontal
|
|
Dirijarea învăţării
|
23
min.
|
O1
O3
O4
O1
O2
O4
O1
O3
|
Se va realiza pe baza unei fişe individuale de
exerciţii; acestea vor fi rezolvate ca activitate individuală, dar şi
colectivă. Exerciţiile au în vedere:
-analizarea adjectivelor din textele date,
precizând genul, numărul, cazul şi funcţia sintactică;
-completarea spaţiilor libere cu
formele corespunzătoare ale articolului demonstrativ;
-formarea unor enunţuri în care unele
adjective să îndeplinească, pe rând, funcţiile sintactice
de atribut adjectival şi nume
predicativ;
-precizarea numărului de forme flexionare ale
adjectivelor date;
-trecerea
anumitor adjective la toate gradele de comparaţie.
Profesorul verifică soluţiile elevilor
şi explică eventualele nelămuriri.
|
Exerciţiul
Explicaţia
Analiza
gramaticală
Explicaţia
Exerciţiul
Explicaţia
|
Fişa
de lucru
Caiete
Tablă
Fişa de lucru
Fişă de lucru
|
Perechi
Individual
Frontal
|
Observaţie
sistematică
Aprecieri verbale
Aprecieri verbale
Observaţie
sistematică
Aprecieri
verbale
|
Asigurarea
conexiunii inverse (feedback)
|
12
min.
|
O1
O2
O3
O4
O5
|
Profesorul
îi anunţă pe elevi că vor rezolva nişte exerciţii sub forma unui joc. Astfel,
le prezintă elevilor un set de întrebări, pe ale cărui feţe colorate sunt
notate şi numerotate nişte instrucţiuni: 1.Descrie, 2.Compară, 3.Asociază, 4.Analizează, 5.Argumentează, 6.Aplică.
Se împarte clasa în 6/8 grupe, fiecare grupă urmând a rezolva una dintre cele
6 instrucţiuni notate pe feţele cubului. Fiecare grupă alege o culoare
existentă pe cub, iar profesorul le citeṣte sarcina corespunzătoare culorii
alese. Profesorul le împarte elevilor o fişă pe care sunt detaliate sarcinile
grupelor, fiecare grupă rezolvând sarcina aleasă anterior.
Ulterior,
după expirarea termenului acordat rezolvării exerciţiilor, profesorul
verifică soluţiile oferite de reprezentanţii fiecărei grupe, atrăgând atenţia
tuturor elevilor asupra aspectelor discutate. Mai mult, fiecare elev va nota
pe fişa primită şi rezolvările exerciţiilor pe care le-au avut de rezolvat
celelalte grupe. Această parte a activităţii este dirijată de către profesor,
prin observaţiile şi corecturile sale.
Se
discută variantele oferite de elevi, aceştia din urmă primind feedback atât
din partea colegilor din celelalte grupe, cât şi din partea profesorului.
|
Metoda
cubului
Explicaţia
Conversaţia
|
Fişă
de lucru (verso)
Anexă
Cubul
Fişă de lucru (verso)
|
Grupat
Frontal
|
Observaţie
sistematică
Interevaluare Aprecieri verbale
|
Asigurarea
retenţiei şi a capacităţii de transfer
|
1
min.
|
|
Profesorul le atrage atenţia elevilor asupra faptului că
tema de casă este reprezentată de testul grilă, de la pagina 137.
|
Explicaţia
|
Manual
|
Frontal
|
|
Aprecieri
|
1
min.
|
|
Se
formulează aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile
propuse.
|
|
Aprecieri
verbale
|
„A învăţa pe copil nu înseamnă să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să înţeleagă cu gândirea lui lumea." (I. Cerghit)
Unitatea de învăţământ:
Profesor:
Clasa: a VI-a
Data:
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul/ tema: Adjectivul- Exerciții de consolidare
TIPUL LECŢIEI: Fixare a cunoştinţelor, formare de priceperi şi deprinderi (conform tipologiei sugerate de Vistian Goia)
COMPETENŢE SPECIFICE:
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;
3.4. sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare).
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. Să recunoască tipurile de adjective învăţate;
2. Să analizeze sintactic şi morfologic adjectivele din contexte date;
3. Să integreze adjectivele în enunţuri în mod adecvat;
4. Să diferenţieze adjectivele de celelalte părți de vorbire învățate;
5. Să completeze spațiile liber cu răspunsurile corecte.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode: conversaţia catihetică, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, analiza gramaticală, metoda cubului, metoda ciorchinelui
Mijloace: tablă, caiete, manual, fişă de lucru, cubul.
Forme de organizare: frontal, individual, grupat, în perechi.
EVALUARE: formativă; aprecieri verbale, observaţie sistematică, chestionare orală, interevaluare.
BIBLIOGRAFIE: Banaduc, Ioana, Ghid de practică pedagogică la limba şi literatura română, Timişoara, Editura Mirton, 2006.
Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române: pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
Metea, Alexandru, Limba română actuală, Editura EMIA, Deva, 2008.
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008.
Pentru a rezolva rebusul, scrieţi
antonimele următoarelor adjective:
1.
TARE
2.
TREAZ
3.
BĂTRÂNESC
4.
MIC
5.
CALD
6.
SCUND
7.
INSTABIL
8.
MORT
|
REBUS
|
|
|
|
|
A
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
2
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
4
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
5
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
6
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
7
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
B
|
|
|
|
|
|
|
1.
Puneţi
cuvintele din paranteză la forma potrivită:
a)
Părinţii
(grijuliu)……………..……. au venit la şedinţă .
b)
(Zglobiu)……………………….….copii
aleargă prin pădure.
c)
Avea
o privire (luminos)…………………….…………….
d)
Mama
şi-a cumpărat nişte pantofi (frumos)……………..…………… .
e)
Bunicii mei sunt nişte oameni
(cumsecade)…………….………………. .
f)
De
unde ai această eşarfă (mov) ……………….…….?
g)
Vântul a doborât doi copaci (mare)…………….………….. .
h)
Am
trecut prin apa (limpede)……….………….. ca lacrima .
2.
Precizează
la ce grade de comparaţie sunt adjectivele subliniate din următoarele
propoziţii:
a. El este cel mai bun prieten al meu.
………………………………………………………………………………………………
b.
Andreea este mai cuminte decât sora ei.
………………………………………………………………………………………………
c.
Vecina mea este la fel de înaltă ca şi fratele ei.
………………………………………………………………………………………………
d.
Eu am o mamă foarte înţelegătoare.
………………………………………………………………………………………………
3.
Alcătuiţi
câte un enunţ în care adjectivul sincer
să îndeplinească funcţia sintactică de:
a.
atribut
adjectival :
b.
nume
predicativ:
4.
Analizaţi adjectivele din enunțul: „Fata frumoasă era harnică și îi asculta pe părinți.”.
5.
Alcătuieşte
propoziţii în care adjectivul minunat
să fie la gradul superlativ relativ de superioritate şi să îndeplinească, pe
rand, funcţia sintactică de atribut adjectival şi de nume predicativ.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
6.
Pune
adjectivul bun la toate gradele de
comparaţie învăţate:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7.
Precizează câte forme flexionare au următoarele adjective variabile:
galben -
moale –
rece –
verde –
mic –
gustos –
8.
Completează
spațiile punctate cu articolele demonstrative (cel, cea, cei, cele) potrivite:
a)
Aici,
la căsuța .............. nouă și-a trăit multă vreme viața ..........mai bun
prieten al meu
b)
Scaunul
............mare este în balcon.
c)
Astăzi
mama și-a pus căciula .........nouă.
d)
Mâine
voi încălța ghetele ...........călduroase.
e)
..........
doi drumeți au ajuns înaintea mea acasă.
Anexa 2
Meoda cubului
ARGUMENTEAZĂ
1. Subliniază adjectivele,
apoi transcrie şi citeşte textul fără acestea. Ce observi?
„Cu lung pumnal de fulgere albastre ________________________
Îşi taie drumul ploaia fumurie ________________________
Pe-ntinsul veşted al grădinii noastre”.
________________________
(După ploaie – Otilia Cazimir)
2.Corectează
greşelile făcute intenţionat în textul:
De la bucureşti, unde
ne-am urcat amândoi, devenind vecini de compartiment şi până la frumosul
staţiune sinaia, unde am coborât, a privit tot timpul pe fereastră.Trenul s-a
apropiat de sinaia si iel se pregătea să coboare.
gingaşi gustos
strălucitor
roşu copt auriu
firavi albi crud
2.Descrie următoarele
substantive cu cele mai potrivite adjective care exprimă însuşiri :
Bunică:
Zăpadă:
Floare:
ANALIZEAZĂ
Voinicul
e cel mai ţepos,
Copac
înalt, verde şi foarte frumos.
Adjectivul
|
Genul
|
Numărul
|
Cazul
|
Gradul de comparaţie
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
APLICĂ
1.
Îmbogăţeşte enunţurile cu cât mai multe adjective. Observă apoi
diferenţa.
Fulgii
coboară într-un dans pe pământ.
Zăpada
a acoperit grădina.
Vântul
şuieră printre copaci.
2. Schimbaţi forma adjectivelor din paranteză
pentru a respecta acordul în număr cu substantivele pe care le însoţesc:
a) Prin aer zboară fluturi (alb)………….
b) Plopi (înalt)……………..străjuiesc
străzile (pustie)………………..
c)Frunza (îngălbenite)……….s-a
desprins de pe crenguţa (uscate)……………………
ASOCIAZĂ
1. Asociază
substantivului adjectivul corespunzător:
copil rotundă
vulpe şireată
frunze veştede
minge cuminte
1.
Grupează
adjectivele următoare în funţie de gradul de comparaţie:
cel mai cuminte, extraordinar
de frumos, mai bun, arzător, foarte înalt, nemaivazut de viteaz, mai fricos, rău,
cel mai adânc
POZITIV
|
COMPARATIV
|
SUPERLATIV
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
COMPARĂ
1.
Compară şi potriveşte adjectivele cu înţeles opus:
tânăr
-
leneş
–
rău
–
frumos
–
bucuros
–
prietenos
–
luminos–
mincinos
–
|
-
urât
-
duşmănos
-
bătrân
-
bun
-
harnic
-
întunecat
-
trist
-
sincer
|
Trasează corespondenţa între perechile de cuvinte cu acelaşi
înţeles:
linie automobil
casă prisăcar
prieten amic
maşină riglă
apicultor locuinţă