„A învăţa pe copil nu înseamnă
să-i dăm adevărul nostru, ci să-i dezvoltăm propria gândire, să-l ajutăm să
înţeleagă cu gândirea lui lumea." (I. Cerghit)
UNITATEA DE
ÎNVĂŢĂMÂNT:
PROFESOR:
DATA:
CLASA: a VII-a
ARIA
CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECTUL DE
ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba şi literatura română
TEMA
LECŢIEI: Descrierea subiectivă.
Descrierea obiectivă
TIPUL
LECŢIEI: Dobândire de noi cunoştinţe (conform tipologiei sugerate de Vistian
Goia)
COMPETENȚE GENERALE:
1.
Receptarea
mesajului oral în diferite situaţii de comunicare - dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
2.
Utilizarea
corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii
de comunicare monologată şi dialogat;
3.
Receptarea
mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4.
Utilizarea
corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.
COMPETENŢE
SPECIFICE:
3.1.
citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare, demonstrând înţelegerea
sensului acestora;
3.2.
recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor
de expresivitate în textul liric;
4.1. exprimarea, în scris, a
propriilor opinii şi atitudini;
4.5.
folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului.
OBIECTIVE
OPERAŢIONALE:
O1: Să formuleze trăsăturile descrierii subiective și obiective;
O2: Să precizeze informațiile pe care le transmite fiecare
text de pe fișa de lucru;
O3: Să identifice tipul de descriere pe care îl oferă textele;
O4: Să evidențieze sentimentele eului liric din poezia dată;
O5: Să aleagă varianta corectă, realizând diferența între
descrierea subiectivă și obiectivă.
STRATEGIA
DIDACTICĂ:
Metode: conversaţia
catihetică, explicaţia, brainstormingul, conversaţia euristică, învăţare prin
descoperire, exerciţiul, metoda RAI
Mijloace:
tabla, caiete, fişă de lucru.
Forme de
organizare: frontal, individual, grupat.
EVALUARE:
aprecieri verbale, observaţie sistematică, chestionare orală.
BIBLIOGRAFIE:
Banaduc, Ioana, Ghid de practică
pedagogică la limba şi literatura română, Timişoara, Editura Mirton, 2006.
Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române: pentru gimnaziu şi liceu,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Piteşti, Editura Paralela 45, 2008.
Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, Bucureşti, Editura contemporană, 1941.
Momentele
lecţiei
|
Dozare
|
Ob.
op.
|
Conţinutul
ştiinţific al lecţiei
|
Strategia didactică
|
Evaluare
|
||
Metode
|
Materiale
|
Forma
de organizare
|
|
||||
Momentul
organizatoric
|
1
min.
|
|
Pregătirea
materialelor de lucru şi asigurarea climatului afectiv necesar desfaşurării
orei.
Se
face prezenţa.
|
Conversaţia
|
Catalogul
|
Frontal
|
|
Captarea
atenţiei şi reactualizarea noţiunilor ancoră
|
10
min.
|
|
Verificarea
calitativă (prin sondaj) a temei pe care elevii au avut-o de pregătit acasă.
Se corectează eventualele greşeli, se oferă explicaţii suplimentare.
Pentru
a capta atenţia elevilor, cadrul didactic notează pe tablă cuvântul descriere şi le cere elevilor să
spună, fără a se gândi prea mult, cuvinte pe care le asociează cu acesta.
Cadrul didactic notează pe tablă ideile elevilor prin intermediul unui
organizator grafic. Elevii notează în caiete şi cuvintele spuse de colegii
lor.
Prin
intermediul conversației euristice se ajunge la concluzia că fiecare dintre
noi vedem lucrurile într-o manieră subiectivă sau obiectivă.
Se
realizează astfel trecerea spre tema lecţiei noi.
|
Conversaţia
Explicaţia
Conversaţia
catihetică
Brainstorming
Conversaţia
euristică
Explicaţia
|
Caiete
Tablă
Caiete
|
Frontal
Frontal
Frontal
|
Se
apreciează verbal corectitudinea răspunsurilor şi a exprimării
Chestionarea
orală
Aprecieri
verbale
|
Anunţarea
subiectului lecţiei şi a obiectivelor
|
2
min.
|
|
Profesorul
îi anunţă pe elevi că vor discuta despre descrierea subiectivă și cea
obiectivă, pornind de la câteva fragmentele care se regăsesc pe fișe de lucru.
Se enumeră obiectivele lecţiei. Se trece titlul lecţiei pe tablă: Descrierea subiectivă. Descrierea
obiectivă
Elevii
notează titlul în caiete.
|
Explicaţia
|
Tablă
Caiete
|
Frontal
|
|
Prezentarea
noului conţinut, dirijarea învăţării şi obţinerea performanţelor
|
27
min.
|
O1
O5
|
Elevii
primesc o fișă de lucru pe care se află două texte și câteva întrebări. Ei
sunt solicitați să citească textele și să răspundă la întrebări.
Se discută
şi se compară variantele elevilor, profesorul oferind eventuale explicaţii.
Se
conturează ideea că descrierea este unul dintre modurile de expunere, iar
felul în care o folosim depinde de mesajul pe care vrem să-l transmitem.
Se face
diferența între descrierea obiectivă și descrierea subiectivă.
Profesorul
le distribuie elevilor o fişă de lucru pe care se află definiția descrierii,
noțiunile teoretice și exemple de descriere obiectivă și subiectivă.
Elevii își
notează în caiete informațiile esențiale.
Se vor nota
și la tablă noțiunile teoretice esențiale.
Elevii
sunt grupați și rezolvă în grup următoarea cerința aflată pe fișa de lucru,
pe verso, unde trebuie să remarce diferența între o descriere obiectivă și o
descriere subiectivă.
Se
discută opiniile elevilor, aceştia din urmă primind feedback atât din partea
colegilor, cât şi din partea profesorului.
Următoarea
fișă de lucru conține două texte, pe baza cărora elevii vor trebui să
răspundă la câteva întrebări. Activitatea se va derula pe grupe, elevii
lucrând împreună și oferind exemplele corecte.
|
Exerciţiul
Conversaţia
Conversaţia
Conversaţia
euristică
Exercițiul
Conversaţia
euristică
|
Caiete
Fişa de lucru
Tabla
Fişa de lucru
Tabla
Fişă de lucru
|
Individual
Frontal
Frontal
Individual
Grupe
|
Aprecieri verbale
Observaţie sistematică
Aprecieri verbale
Observaţie sistematică
Aprecieri
verbale
|
Asigurarea
conexiunii inverse (feedback)
|
8
min.
|
O2
O3
O4
|
Prin metoda
RAI, urmează să se rezolve exercițiile de pe următoarea fișă de lucru, unde
se află două texte, două tipuri de descriere (obiectivă și subiectivă)
1) Ce informaţii oferă textul?
2) Ce tip de descriere oferă textul?
3) Care este
peisajul descris şi ce elemente identificăm?
4) Care sunt
sentimentele eului liric?
Se discută
soluţiile elevilor, referirea la de rolul descrierii şi caracteristicile
limbajului pentru fiecare text în parte.
|
Conversaţia
Exercițiul
|
Fişă
de lucru
Caiete
Minge
|
Frontal
|
Aprecieri verbale
|
Asigurarea
retenţiei şi a capacităţii de transfer
|
1
min.
|
|
Profesorul
le atrage atenţia elevilor asupra faptului că tema de casă este notată pe
fişa primită: Realizaţi o
compunere de 15-20 de rânduri în care să descrieţi oamenii, atmosfera,
obiceiurile, întâmplările care vă leagă de locul natal.
|
Explicaţia
|
Fişa
de lucru
|
Frontal
|
|
Aprecieri
|
1
min.
|
|
Se
formulează aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile
propuse.
|
|
Aprecieri
verbale
|
1. Citeşte cu atenţie ambele texte şi răspunde ceriţelor din
tabel:
A. „De la
Cozia în sus şoseaua urcă şerpuind prin spintecătura din ce în ce mai strâmtă
şi mai prăpăstioasă a munţilor. Izvoarele limpezi cu sclipiri de oţel,
s-azvârl printre stânci în valurile grele, tulburi, gălbui ale măreţului Olt.
Freamătă codrii de vuietul apelor. Departe, pe zările-nalte şi verzi, peste
pădurile posomorâte, doarme tăcută câte-o poiană verde, bătută de soare.
Drumul se dă după îndoiturile Oltului, schimbând priveliştile ca într-o
panoramă.”
( Al. Vlahuţă, În munţii noştri)
|
B. „Oltul este unul din cele mai importante
râuri din România. Izvorăşte din munţii Hâşmaşul Mare, În Carpaţii Orientali
şi se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele. Are o lungime de 615 km,
străbătând judeţul Olt pe la mijloc, de la nord la sud, pe distanţa de 143
km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali pe dreapta râului Olteţ, iar pe
stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum ar fi râul Dârjovului.”
(Manual de geografie, clasa a V-a- Oltul )
|
A.
Descriere
.....................................................................
Identificaţi obiectul descris........................................................
Cum e descris? Motivaţi !
|
B.
Descriere
publicitară sau ştiinţifică?---------------------------
Identificaţi obiectul
descris.......................................................
Cum e descris? Motivaţi !
|
2. Alege varianta corectă şi exemplifică acolo unde e
precizat:
CRITERIULDE ANALIZĂ
|
A.DESCRIERE LITERARĂ
-SUBIECTIVĂ-
|
EXEMPLE –
TEXT A
|
B. DESCRIERE ŞTIINŢIFICĂ
-OBIECTIVĂ-
|
EXEMPLE- TEXT B
|
OBS.
Termenii:
descriere subiectivă/obiectivă îi veţi studia doar în
clasa a VII-a.
I-am precizat pentru a vă familiariza cu ei.
SUCCES!
|
1.Care este scopul textului descriptiv?
|
a.Transmite informaţii clare, precise, pe un ton
neutru
b.Comunică impresii, sentimente prin implicare
emoţională, pe un ton familiar.
|
Exemplificaţi!.......................................................................................................................................................
|
a. Transmite informaţii clare, precise, pe un
ton neutru
b. Comunică impresii, sentimente, prin implicare
emoţională
|
Exemplificaţi!................................................................................................................................................
|
|
2. Cum se realizează descrierea?
|
I.
a. prezenţa figurilor de stil
b. lipsa figurilor de stil
II.
a. absenţa imaginilor artistice
b. prezenţa imaginilor artistice
III.
a.predomină substantive, adjective, verbe mai
puţine
b.verbe la persoana a III-a
|
Alegeţi două figuri de stil diferite, două
imagini artistice diferite şi explicaţi una dintre figurile de stil alese!
|
I.
a. prezenţa figurilor de stil
b. lipsa figurilor de stil
II.
a.absenţa imaginilor artistice
b.prezenţa imaginilor artistice
III.
a.predomină substantive, adjective, verbe mai
puţine
b.verbe la persoana a III-a
|
|
|
3. Cine face descrierea?
|
a. E făcută din perspectiva
personajului-narator, prin transmiterea directă a sentimentelor de încântare.
b. E făcută la persoana a III-a, obiectiv, fără
implicare afectivă.
|
|
a. E făcută din perspectiva
personajului-narator, prin transmiterea directă a sentimentelor de încântare.
b. E făcută la persoana a III-a, obiectiv, fără
implicare afectivă.
|
|
TEMA
Într-o compunere
de 15 – 20 de rânduri, prezintă particularitățile unei descrieri literare în
proză, utilizând, pentru exemplificare, secvențe din ambele texte propuse.
Descrierea
subiectivă. Descrierea obiectivă
Descrierea este modul de expunere care constă în zugrăvirea unor
trăsături ale obiectelor, fenomenelor, personajelor.
Descrierile literare (expresive) pornesc de la impresii şi păreri
personale. Ele nu explică, ci se străduiesc să ne facă să simţim frumuseţea,
măreţia sau, la nevoie, părțile negative a ceea ce este descris.
Într-o operă lirică, descrierea are rolul de a face cunoscute stările
sufleteşti ale eului liric, stări declanşate de contemplarea unui peisaj, de
evocare a unei fiinţe dragi etc. În
interiorul unei naraţiuni, descrierea întrerupe cursul povestirii. La începutul
acesteia, descrierea ajută la crearea cadrului sau a atmosferei de basm în care
se vor desfăşura întâmplările povestite. În interior, pe parcursul naraţiunii, descrierea
are rolul de a crea o pauză în ritmul desfăşurării acţiunii. La sfârşitul unei
naraţiuni, descrierea poate realiza simetria compoziţiei, revenind la decorul
de început.
Să
reținem!
Descrierea obiectivă oferă informaţii cu privire la obiecte, clădiri,
persoane, obiective turistice, într-o manieră neutră, conformă cu realitatea.
Descrierea subiectivă oferă percepţii asupra unor obiecte, persoane etc., reprezentând viziunea personală a celui care descrie.
Descrierea subiectivă oferă percepţii asupra unor obiecte, persoane etc., reprezentând viziunea personală a celui care descrie.
Descrierea subiectivă |
Descrierea obiectivă |
Comunică informaţii prezentate prin prisma unei percepţii personale; |
Comunică informaţii, date precise ( nume, ani, stiluri, detalii tehnice ); |
Foloseşte un limbaj mai puţin specializat, mai apropiat de cel
familiar; |
Foloseşte un limbaj tehnic de specialitate; |
Se descrie prin implicarea observatorului în prezentare; |
Se descrie printr-o prezentare neutră, detaşată a observatorului; |
Foloseşte o gamă bogată de figuri de stil (epitete, comparaţii, metafore,
repetiţii etc.) şi imagini artistice; |
Foloseşte doar enumerarea şi
nu alte figuri de stil sau imagini artistice; |
Foloseşte în special persoana I, dar şi a II-a şi a III-a. |
Foloseşte numai persoana a III-a. |
Exemple:
1. Descriere subiectivă:
„De treci codri
de aramã, de departe vezi albind
Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã şi trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpşanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte sãrbãtori murmuitoare.”
(Mihai Eminescu – „Călin (file din poveste)")
Ş-auzi mândra glãsuire a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã şi trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde şi suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpşanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã şi rãcoare
A popoarelor de muşte sãrbãtori murmuitoare.”
(Mihai Eminescu – „Călin (file din poveste)")
2. Descriere obiectivă:
Ecosistemul
unei păduri
Mediul de
viaţă se caracterizează prin diferiţi factori
naturali. Cei lipsiţi de viaţă se numesc factori abiotici, iar vieţuitoarele sau produşii acestora se
numesc factori biotici. Comunitatea
de populaţii (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop
aflate în relaţii interspecifice se numeşte metamorfoza. Unitatea
structurală şi funcţională care se stabileşte între un biotop şi o biocenoză
constituie un ecosistem.
Fauna şi
vegetaţia pădurilor de stejar
Caracteristici ale biotopului:
-soluri: brune şi brun-roşcate de pădure; -temperatura
medie anuală în jur de 10 °C; -lumina
care ajunge până la suprafaţa solului, filtrată printre coroanele arborilor; de
aceea există numeroase plante erbacee şi arbuşti.
Anunţul publicitar
a) Pierdut
geantă neagră, cu cărţi, portofel cu fotografii unicat (amintiri de familie).
Aducătorului, frumoasă recompensă. Str. Lucian
Blaga, nr.5, Timișoara, tel., 0256534617;
b) Vând
Dacia Logan, albastru metalizat, mașină fabricată în 2006, în perfectă stare de
funcţionare. Informaţii la telefon 0256534617.
Fişă de lucru
clasa:
elev:
I. Citeşte cu
atenţie textul şi răspunde la întrebările de mai jos:
„Câmpia Română este străbătută în principal de
râurile din grupa sudică, precum şi de câteva din grupa estică, toate culese
din Dunăre şi avându-şi izvoarele în Carpaţi; şi numai câteva în câmpie.
Principalele
râuri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul, Argeşul, Ialomiţa. Din
grupa estică menţionăm Siretul, râul cu cel mai mare debit – 222mc/sec., dintre
cursurile interioare cu afluenţii: Buzău, Putna şi, al doilea, amintim Prutul –
85mc/sec..”
1) Ce informaţii oferă textul?
2) Ce tip de descriere oferă textul?
II. Citeşte cu
atenţie textul şi răspunde la întrebările de mai jos:
„Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se
ridică
Şi, plutind deasupra lumii, printre ramuri se
despică
Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un
balaur
Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.
Eu mă duc în faptul zilei, mă aşez pe malu-i
verde
Şi privesc cum apa curge şi la cotiri ea se
pierde,
Cum se schimbă-n vălurele pe prundişul
lunecos,
Cum adoarme la bulboace, săpând malul năsipos.
Când o salcie pletoasă lin pe baltă se
coboară,
Când o mreană saltă-n aer după-o viespe
sprintioară,
Când sălbaticele raţe se abat din zborul lor,
Bătând apa-ntunecată de un nour trecător.
Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la
vale
Cu cel
râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale.
Lunca-n
giuru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald
Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul
cald.” (Vasile Alecsandri, „Malul Siretului”)
1. Extrage din
text: a) un epitet cromatic -
b) o comparaţie -
c) o personificare -
2. Care este
peisajul descris şi ce elemente identificăm?
3. Care sunt
sentimentele eului liric?