Test sumativ clasa a VI-a

Competenţa specifică de la care am pornit în conturarea obiectivului de evaluare este:

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite.

Conţinuturile asociate sunt: - explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;

                                              - rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;

                                               - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);

                                              - câmpuri lexico-semantice.

Pornind de la competenţa specifică menţionată, am formulat următoarele obiective de evaluare:

-să recunoască definiţii;

-să recunoască noţiunile lingvistice învăţate;

-să opereze cu noţiunile lingvistice învăţate.

            Testul ales este unul sumativ întrucât este aplicat la sfârşitul unei unităţi de învăţare pentru a oferi informaţii în legătură cu nivelul de performanţă al elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Prin acest test sumativ se evaluează cunoştinţele de bază, abilităţile importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Clasa de elevi se caracterizează printr-un nivel mediu de pregătire, testul sumativ necesitând 50 de minute în vederea rezolvării lui în condiţii optime. De asemenea, testul cuprinde itemi diverşi, atât obiectivi, cât şi semiobiectivi sau subiectivi, punând în lumină atât rezultatele învăţării situate la nivelurile cognitive inferioare (a identifica, a recunoaşte), cât şi la cele superioare (a formula, a explica). Astfel, prin acest format ales, am conturat itemi care evoluează de la simplu la complex, oferind tuturor elevilor, indiferent de nivelul de pregătire, să atingă pragul promovabilităţii (nota 5).

            Formularea itemilor:

1. Citeşte următoarele enunţuri şi încercuieşte DA, în cazul în care afirmaţiile sunt corecte, şi NU, dacă afirmaţiile sunt incorecte.  1p

a) Cuvântul deoarece s-a format prin derivare.       DA   NU        

b) Floarea-soarelui este un termen format prin compunere, mai exact prin alăturarea a două substantive comune.                                                 DA   NU            

c)Cuvântul subliniat este un substantiv comun provenit din adverb prin schimbarea valorii gramaticale: Binele învinge răul.                            DA   NU        

d)Răspuns  este un cuvânt format prin derivare cu prefix.       DA   NU      

             2.Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect: 1p

A. Din câmpul lexical al termenului familie nu face parte cuvântul:

a) unchi; b) frate; c) vecin; d) verişor

B. Cuvântul format prin derivare cu prefix este:

a) învăţat; b) repetent; c)preşedinte; d) străbun.

C. În propoziţia: ,,Prietena mea este calmă, liniştită, dar când o contrazici devine agitată.” există:

a) două sinonime şi două omonime; b)două sinonime; c) două sinonime şi două antonime; d) două antonime

D. ,,Nică s-a ascuns în păpuşoi.” conţine un regionalism cu sensul de:

a) locuinţă; b) pădure; c) porumb; d) păpuşă.

               3. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre cuvintele din prima coloană şi definiţiile corespunzătoare din cea de-a doua coloană: 1p

a) sinonime               1. cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător 

 b) omonime             2. cuvintele care se folosesc doar în anumite regiuni ale ţării

c) arhaisme               3. cuvinte vechi care nu se mai folosesc în vorbirea curentă

d) regionalisme        4. cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic, dar cu înţeles total diferit

                                 5. cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite.

                4.  Citeşte următoarele strofe din poezia Călin (file din poveste) de Mihai Eminescu şi răspunde la întrebările de mai jos: 3p

Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic,
Rumenind străvechii codri şi castelul singuratic
Ş-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot -
De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot;
Pe deasupra de prăpăstii sunt zidiri de cetăţuie,
Acăţat de pietre sure un voinic cu greu le suie;
Aşezând genunchi şi mână când pe-un colţ, când pe alt colţ,
Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolţi
Şi pe-a degetelor vârfuri în ietacul tăinuit
Intră - unde zidul negru într-un arc a-ncremenit.
Ci prin flori întreţesute, printre gratii luna moale
Sfiicioasă şi smerită şi-au vărsat razele sale;
Unde-ajung par văruite zid, podele, ca de cridă,
Pe-unde nu - părea că umbra cu cărbune-i zugrăvită.

a)  Alege cinci cuvinte care fac parte din câmpul semantic al naturii.

b) Transcrie două cuvinte formate prin derivare cu sufix.

c) Identifică un arhaism şi precizează sensul acestuia în textul dat.

d) Precizează un sinonim şi un antonim al cuvântului ,,răsare”.

e) Identifică un omonim al unui cuvânt din textul dat şi alcătuieşte o propoziţie cu acesta.

f) Explică sensul verbului ,,a rumeni” în contextul primelor două versuri ale poeziei citate.

            5.  Alcătuieşte o compunere de minim 10 rânduri cu titlul Grădina bunicilor. În componenţa compunerii tale trebuie să se regăsească:         

-minim trei cuvinte derivate;

-minim trei cuvinte formate prin compunere;

-un arhaism şi un regionalism.

            Barem de corectare şi notare:

Descriptorii de performanţă cuprind criteriile de evaluare şi gradul/calitatea/punctajul. Pentru itemii acestui test sumativ, criteriile şi punctajul sunt următoarele:

Itemul 1: identificare mijlocului intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate. a) NU-0,2p.; b) DA-0,2p.; c) DA-0,2p.; d) NU-0,2p. Pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect se acordă punctajul stabilit.           (0,2p.x 4=1p.)

Itemul 2: recunoaşterea unor noţiuni lingvistice învăţate (câmp lexical, sinonime, antonime, derivare, regionalism). A.-c)-0,2p.; B.-d)-0,2p.; C.-c)-0,2p.; D.-c)-0,2p. Pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect se acordă punctajul stabilit.                           (0,25p.x4=1p.)

Itemul 3: asocierea unor noţiuni lingvistice învăţate (sinonime, omonime, arhaisme, regionalisme) cu definiţiile lor. a)-1.-0,2p.; b)-4.-0,2p.; c)-3.-0,2p.; d)-2.-0,2p.  Pentru fiecare pereche corectă  se acordă punctajul stabilit.                                                        (0,25p.x4=1p.)

Itemul 4: operarea cu noţiunile lingvistice învăţate pe baza unui text la prima vedere.

a) Se acordă 0,1p. pentru fiecare cuvânt corect identificat. Exemplu: ,,luna”, ,,ape”, ,,văi”, ,,codri”, ,,flori”.                                                                               (0,1p.x5=0,5p.)

b) Se acordă 0,25p. pentru fiecare cuvânt corect identificat. Exemplu: ,,jăratic”, ,,singuratic”. (0,25p.x2=0,5p.)

c) Se acordă 0,25p. pentru identificarea corectă a unui arhaism şi 0,25p. pentru precizarea sensului acestuia în textul dat. Exemplu: ,,ietacul”-în text este ultilizat cu sensul de ,,cameră”, ,,dormitor”.         (0,25p.x2=0,5p.)

d) Se acordă 0,25p. pentru precizarea unul sinonim al cuvântului ,,răsare” şi 0,25p. pentru precizarea unui antonim al acestuia. Exemplu: sinonim-,,a se ivi”, antonim-,,a apune”. (0,25p.x2=0,5p.)

e) Se acordă 0,25p. pentru identificarea corectă a omonimului unui cuvânt din textul dat şi 0,25p. pentru alcătuirea unei propoziţii cu acesta. Exemplu: lac ,,vopsea de unghii”; Lacul de unghii este pe masă. (0,25p.x2=0,5p.)

f) Se acordă: 0,5p. pentru explicarea corectă a sensului verbului ,,a rumeni” în contextul primelor două versuri; 0,3p. pentru explicarea parţial corectă sub aspect logic şi ortografic; 0 p. pentru neadecvarea explicaţiei la sensul din text al verbului. Exemplu: ,,a rumeni” se referă la revărsarea luminii lunii peste codri şi castel, dându-le acestora o culoare specială.

Itemul 5: integrarea într-o compunere a noţiunilor lingvistice date (cuvinte derivate, formate prin compunere, arhaisme, regionalisme).

1.Conţinutul compunerii: (0,75p.+0,75p.+0,5p.)                                         2p

Se acordă:

- 0,75p. pentru integrarea a cel puţin trei cuvinte derivate în textul produs (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 3 cuvinte derivate)                            (0,25p.x3=0,75p.)

-0,75p. pentru integrarea a cel puţin trei cuvinte formate prin compunere în textul produs (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 3 cuvinte formate prin compunere)   (0,25p.x3=0,75p.)

-0,25p. pentru integrarea unui regionalism şi 0,25p. pentru integrarea unui arhaism în textul produs.                           (0,25p.x2=0,5p.)

2. Redactare (Pentru acordarea punctajului compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută): (0,5p.+0,5p.) 1p
-corectitudinea exprimarii,ortografia şi punctuaţia. Se acordă: 0,5p. pentru 0-1 greşeli; 0,3p. pentru 2 greşeli; 0p. pentru 3 sau mai multe greşeli) 

-organizarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, elemente de originalitate, adecvarea la titlul impus.-0,5p.; adecvare parţială a compunerii la titlul impus, trecerea bruscă de la o idee la alta-0,3p.; inadecvarea compunerii la titlul impus, lipsa originalităţii, incoerenţă-0p.

Se acordă un punct din oficiu.           Punctaj total: 1p.+1p.+1p.+3p.+3p.+1p.(oficiu)=10p

Itemul 1 este unul obiectiv, mai exact, unul cu alegere duală, acesta verificând rezultatele învăţării situate la nivelurile cognitive inferioare. Mai mult, itemul se axează pe recunoaşterea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele date, evaluând gradul de atingere a acestei competenţe vizate în etapa de predare-învăţare. Acest tip de item are fidelitate ridicată şi este uşor de cuantificat.

Itemul 2 este unul obiectiv, cu alegere multiplă şi controlează capacitatea elevilor de a identifica un răspuns corect (cheia) dintre distractori (răspunsurile greşite). Itemul are în vedere unităţile lexicale precizate şi în competenţa de la care am pornit, verificând dacă acestea au fost corect asimilate de către elevi astfel încât aceştia să fie capabili să le identifice în contexte diverse. Erorile comise de elevi furnizează profesorului informaţii utile privind procesul de asimilare.

Itemul 3 este unul obiectiv, de tip pereche şi are rolul de a evalua capacitatea elevilor de a realiza diverse conexiuni între unităţile lexicale studiate şi definiţiile acestora. În plus, itemul probează capacitatea de recunoaştere a unei relaţii şi răspunde unor cerinţe de bază, minimale ale învăţării. Capacităţile vizate prin acest item rămân la un nivel cognitiv inferior: asocierea termenilor cu definiţiile lor.

Itemul 4 este o întrebare structurată, deci un item semiobiectiv. Acesta are în vedere verificarea capacităţii elevilor de a recunoaşte, de a identifica, dar şi de a explica diverse noţiuni lexicale pe baza unui text la prima vedere. Itemul permite testarea unei game variate de cunoştinţe, atingându-se şi nivelurile cognitive superioare. De asemenea, itemul oferă elevilor posibilitatea de a aplica pe un text la prima vedere noţiunile dobândite în procesul de predare-învăţare.

Itemul 5 este unul subiectiv, mai exact un eseu structurat prin care se verifică în special rezultatele învăţării situate la nivelurile cognitive superioare. Astfel, se evaluează capacitatea elevului de a integra elementele lexicale specificate în enunţ într-o compunere cu titlu dat, respectând principiile organizării acesteia: coerenţă, logică, adecvare la titlul dat. În plus, prin acest tip de item se au în vedere şi creativitatea, originalitatea elevului care pornind de la titlu şi de la cerinţele menţionate trebuie să construiască o compunere de minim 10 rânduri.

Test sumativ- Clasa a VI-a

În stabilirea obiectivului de evaluare am pornit de la următoarea competenţă specifică:

3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite.

Conţinuturile asociate sunt următoarele:

- explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor;

- mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale);

- rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale;

                                   - câmpuri lexico-semantice.

Astfel, având în vedere competenţa specifică precizată mai sus, am formulat următoarele obiective de evaluare:

- să identifice noţiunile lingvistice învăţate;

- să recunoască definiţiile noţiunilor învăţate;

- să aplice noţiunile învăţate, conform cerinţelor.

            Testul realizat îndeplineşte condiţiile unui test sumativ. Având în vedere faptul că  este aplicat la sfârşitul unei unităţi de învăţare, eficienţa testului atinge un nivel ridicat, întrucât oferă un răspuns în ceea ce priveşte nivelul de pregătire al elevilor în raport cu obiectivele propuse de cadrul didactic. Astfel, testul presupune solicitarea şi evaluarea cunoştinţelor  de bază pe care le-au dobândit elevii, în urma unui proces mai lung de instruire.

            Rezolvarea testului necesită 50 de minute, fiind aplicat la o clasă de elevi cu nivel mediu de pregătire. Itemii aleşi sunt formulaţi variat, astfel că testul conţine itemi obiectivi, semiobiectivi, dar şi subiectivi. Testul îşi propune să verifice dacă elevii au înţeles anumite noţiuni şi dacă sunt capabili să le recunoască în diferite contexte, dar şi să le aplice.

            Nota de promovare poate fi atinsă uşor, întrucât itemii formulaţi au în vedere rezolvarea şi abordarea lor de un număr cât mai mare de elevi, cerinţele cuprinse oscilând între simplu şi complex.

Formularea itemilor:

            I. Rezolvă următorul exerciţiu, încercuind DA, dacă enunţurile sunt corecte, şi NU, dacă enunţurile sunt false.

1. Adjectivul pietros s-a format prin compunere, prin abreviere.   DA   NU

2. Substantivul incompetent s-a format prin derivare, cu sufix. DA   NU

3. Termenul dreptunghi s-a format prin compunere, dintr-un substantiv, precedat de un adjectiv propriu-zis.   DA   NU

4. În propoziţia Scrie urât, termenul subliniat s-a format prin conversiune   DA   NU

II  Încercuieşte varianta corectă:

1. În propoziţia Merg la BRD pentru a scoate banii, termenul subliniat s-a format prin:

a. compunere, sudare   b. compunere, alăturare   c. compunere, abreviere

2. Derivare parasintetică înseamnă derivare cu:

a. sufixe   b. prefixe   c. sufixe şi prefixe

3. Sinonim pentru termenul credul  este:

a. naiv    b. credinţă   c. încrezut

4. În propoziţia Fata este veselă, cuvântul subliniat face parte din categoria:

a. omofonelor   b. omonimelor (omografe)   c. substantivelor  

III. Realizează prin săgeţi corespondenţa dintre cuvintele aflate în prima coloană şi definiţiile din coloana a doua, pentru a obţine enunţuri corecte:

1. Antonimele                                     a. este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi, prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.  

2. Conversiunea                                  b. reprezintă însumarea termenilor dintr-un anumit domeniu al realităţii, având aceeaşi valoare morfologică.

3. Regionalisme                                   c. sunt cuvinte cu formă diferită şi sens opus

4. Câmp lexical                                   d. sunt cuvintele care se folosesc doar în anumite regiuni ale ţării

e. cuvinte care au formă asemănătoare şi sens diferit

IV. Citiţi cu atenţie următorul text şi răspundeţi la următoarele întrebări:

„Şi scăpând eu cu obraz curat, îmi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, mă abat iar pe la teiu, mă suiu într-însul, pun urechea la gura scorburei şi aud ceva zbătându-se înăuntru. Atunci ieu lespedea cu îngrijire, bag mâna şi scot pupăza, vlăguită de atâta zbucium ; iar ouăle, când am vrut să le ieu, erau toate numai o chisăliţă. După asta vin acasă, leg pupăza de picior c-o aţă ş-o îndosesc de mama vro două zile în pod prin cele putini hârbuite ; şi una-două, la pupăză, de nu ştiau cei din casă ce tot caut prin pod aşa des. Însă a doua zi după asta, iaca şi mătuşa Măriuca lui Moş Andrei vine la noi, c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ şi se ia la ciondănit cu mama din pricina mea.”

                                                                        („Pupăza din tei”, de Ion Creangă)

1. Identifică două arhaisme în textul dat şi precizează sensul acestora.
2. Transcrie două regionalisme din textul dat.
3. Stabileşte sensul pentru expresia „c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ”.
4. Precizează câte un sinonim contextul pentru cuvintele: îndosesc, ciondănit.
5. Identifică un omonim al unui cuvânt din textul dat şi construieşte o propoziţie cu acesta.

V. Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri cu titlul Povestea florii triste. În compunere vei avea grijă să utilizezi minim:

- trei arhaisme;

- un regionalism şi două cuvinte formate prin compunere;

- două cuvinte formate prin derivate şi unul prin conversiune.

            Barem de corectare şi notare:

Descriptorii de performanţă cuprind criteriile de evaluare şi gradul/calitatea/punctajul. Pentru acest test sumativ itemii folosiţi prezintă următoarele criterii şi punctaje:

Itemul 1: identificare mijlocului intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate.

1. NU-0,25p.; 2. NU-0,25p.; 3. DA-0,25p.; 4. DA-0,25p. Se acordă punctajul stabilit pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect.          

(0,25p.x 4=1p.)

Itemul 2: recunoaşterea noţiunilor lingvistice învăţate (compunere prin abreviere, derivare parasintetică, sinonime, omonime, omografe).

1.-c)-0,25p.; 2.-c)-0,25p.; 3.-a)-0,25p.; 4.-b)-0,25p. Se acordă punctajul stabilit pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect.

           (0,25p.x4=1p.)

Itemul 3: asocierea noţiunilor învăţate (antonime, conversiune, regionalisme, câmp lexical) cu definiţiile lor.

1. -c.-0,25p.; 2. -a. -0,25p.; 3 -d.-0,25p.; 4- b.-0,25p.  Se acordă punctajul stabilit pentru încercuirea variantei corespunzătoare răspunsului corect.

(0,25p.x4=1p.)

Itemul 4: aplicarea noţiunilor lingvistice învăţate pe baza unui text la prima vedere.

1. Se acordă câte 0,25p pentru fiecare arhaism menţionat şi câte 0, 25p pentru indicarea sensului corect. Exemplu: ,,putini”, vase din lemn.                                                                                                                                                                                                                                                                  (0,25p.x4=1p.)
2. Se acordă câte 0,25p. pentru fiecare regionalism transcris. Exemplu: ,,mă suiu”, ,,îmi ieu”.

(0,25p.x2=0,5p.)

3. Se acordă: 0,5p. pentru explicarea corectă a sensului expresiei „c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ”; 0,3p. pentru explicarea parţial corectă sub aspect logic; 0 p. pentru neadecvarea explicaţiei la sensul corect al expresiei. Exemplu: „c-o falcă-n ceriu şi cu una-n pământ este o expresie care sintetizează foarte bine starea de supărare a personajelor şi dorinţa de a li se face dreptate prin pedepsirea lui Nică”.

4. Se acordă câte 0,25p. pentru fiecare sinonim contextual găsit. Exemplu: „îndosesc-ascund”, „ciondănit-ceartă”

(0,25p.x2=0,5p.)

5. Se acordă 0,25p. pentru identificarea corectă a omonimului unui cuvânt din textul dat şi 0,25p. pentru alcătuirea unei propoziţii cu acesta. Exemplu: vin ,,vin-băutură alcoolică”; La petrecere am băut vin roşu.

(0,25p.x2=0,5p.)

Itemul 5: realizarea unei compuneri şi integrarea noţiunilor lingvistice învăţate (arhaisme, regionalisme, cuvinte formate prin compunere, derivate şi conversiune).

1.Conţinutul compunerii: (0,75p.+0,75p.+0,5p.)                                                  2p

Se acordă:

-0,75p. pentru integrarea a cel puţin trei arhaisme în textul produs (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 3 cuvinte formate prin compunere)   (0,25p.x3=0,75p.)

-0,25p. pentru integrarea unui regionalism şi câte 0,25p. pentru integrarea a două cuvinte formate prin compunere.                           (0,25p.x3=0,75p.)

-0,50p. pentru integrarea unui cuvânt format prin derivare şi unul format prin conversiune (0,25p. se acordă pentru fiecare din cele 2 cerinţe îndeplinite)                            (0,25p.x2=0,5p.)

2. Redactare (Punctajul se acordă dacă textul produs se încadrează în limita de spaţiu indicată):

(0,5p.+0,5p.) 1p

-corectitudinea exprimării,ortografia şi punctuaţia. Se acordă: 0,5p. pentru 0-1 greşeli; 0,3p. pentru 2 greşeli; 0p. pentru 3 sau mai multe greşeli) 

-organizarea ideilor în scris: text clar organizat, coerent, elemente de originalitate, adecvarea la titlul impus.-0,5p.; adecvare parţială a compunerii la titlul impus, trecerea bruscă de la o idee la alta-0,3p.; inadecvarea compunerii la titlul impus, lipsa originalităţii, incoerenţă-0p.

Se acordă un punct din oficiu.          

Punctaj total: 1p.+1p.+1p.+3p.+3p.+1p.(oficiu)=10p

Itemul 1 este unul obiectiv, mai exact, unul cu alegere duală şi presupune verificarea cunoştinţelor cu privire la mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Acesta verifică rezultatele învăţării la nivelurile cognitive inferioare.

Itemul 2 este unul obiectiv, cu alegere multiplă şi oferă elevilor posibilitatea de a identifica răspunsul corect prin alegerea acestuia dintre variantele eronate. Astfel se urmăreşte capacitatea elevilor de a răspunde corect în condiţiile existenţei factorilor distractori. Alegerea răspunsului corect oferă informaţii cu privire la siguranţa şi precizia pe care a avut-o elevul în momentul în care a ales răspunsul precum şi capacitatea de a recunoaşte noţiunile lingvistice învăţate prin utilizarea şi identificarea lor în contexte diferite.

Itemul 3 este unul obiectiv, de tip pereche evidenţiază capacitatea elevilor de a şi înţele noţiunile lingvistice învăţate întrucât pot fi capabili să facă asocieri şi să realizeze corespondenţe între anumiţi termeni şi definiţiile lor. Itemul răspunde unor cerinţe de bază, minimale ale învăţării.  

Itemul 4 reprezintă o întrebare structurată, un item semiobiectiv. Acesta se concentrează pe verificarea capacităţii elevilor de a recunoaşte, de a preciza, dar şi de a explica diverse noţiuni lexicale, ajutându-se de un text la prima vedere. Gradul de dificultate al itemului permite elevilor posibilitatea de a aplica noţiunile învăţate, având la bază un text.

Itemul 5 reprezintă un eseu structurat, aşadar avem de-a face cu un item subiectiv, prin care se evaluează capacitatea elevui de a se conforma cerinţei care presupune integrarea unor noţiuni în cadrul unei compuneri. Astfel, se observă capacitatea elevului de a insera în textul produs noţiunile lingvistice învăţate, respectând principiul coerenţei şi al logicii. Itemul dă posibilitatea elevului să îşi arate calităţile de bun organizator, întrucât acesta trebuie să îşi organizeze ideile într-o limită de spaţiu şi să apeleze şi la cunoştinţele anterioare, punând în evidenţă creativitatea şi originalitatea elevului.

Test formativ clasa a XI-a

Competenţa specifică de la care am pornit în conturarea obiectivului de evaluare este:

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta.

Conţinuturi asociate: Curente culturale / literare – context istoric, social-politic, evenimenţial; trăsături ale curentelor culturale / literare; Referate, proiecte, studii de caz, dezbateri.

Pornind de la competenţa specifică menţionată, am formulat următorul obiectiv de evaluare: să argumenteze apartenenţa poeziei date la romantism.

Testul ales este unul formativ întrucât se doreşte evidenţierea progresului înregistrat de către fiecare elev după această etapă a instruirii. Feedback-ul obţinut prin intermediul acestui test este extrem de util pentru cadrul didactic întrucât îi oferă acestuia informaţii clare asupra gradului de asimilare a cunoştinţelor predate, dându-i totodată ocazia de a-şi adapta activitatea viitoare la specificul situaţiei conturate prin testul formativ. Clasa de elevi se caracterizează printr-un nivel mediu de pregătire, testul formativ necesitând 15 minute în vederea rezolvării lui în condiţii optime. Efectuarea acestui test formativ de către elevi oferă posibilitatea măsurării gradului de atingere a obiectivelor operaţionale pe care cadrul didactic le-a avut în vedere la începutul lecţiei. Astfel, se verfică dacă elevii sunt capabili să recunoască trăsăturile romantismului anterior însuşite într-un text la prima vedere. Formatul ales are în componenţă un item subiectiv, mai exact eseul cu răspuns restrâns întrucât acest tip de format satisface cerinţa cadrului didactic de a verifica abilitatea elevului de a valorifica informaţiile de teorie literară dobândite pe parcursul lecţiei prin aplicarea lor pe un text necunoscut.

Formularea itemului:

1. Argumentează în 15 rânduri faptul că poezia dată aparţine romantismului.                          

Peste vârfuri trece lună,
Codru-şi bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sună.

Mai departe, mai departe,
Mai încet, tot mai încet,
Sufletu-mi nemângâiet
Îndulcind cu dor de moarte.

De ce taci, când fermecată
Inima-mi spre tine-ntorn?
Mai suna-vei dulce corn,
Pentru mine vreodată?              (Mihai Eminescu, Peste vârfuri)

Barem de corectare şi notare:

Descriptorii de performanţă cuprind criteriile de evaluare şi gradul/calitatea/punctajul. Pentru itemul acestui test formativ, criteriile şi punctajul sunt următoarele:

-Identificarea a 3 caracteristici ale romantismului în textul citat. Se acordă: câte 1p. pentru fiecare trăsătura a romantismului corect identificată; 0 p. pentru orice trăsătură a romantismului neadecvată la textul dat. Exemplu: teme şi motive romatice, accentul pe subiectivism şi interiorizare, interogaţii retorice etc.                               (1p.+1p.+1p.)               3p.

-Exemplificarea apartenenţei textului dat la romantism pe baza trăsăturilor identificate. Se acordă: 1,5 p. pentru fiecare trăsătură corect exemplificată; 1p. pentru adecvarea parţială la textul dat a exemplificării; 0p. pentru neadecvarea trăsăturilor identificate la textul dat. Exmplu:  teme romatice (tema naturii, a ireversibilităţii timpului), motive romatice (motivul lunii, al codrului), accentul pe subiectivism şi interiorizare (intensitatea trăirilor, starea de melancolie generată de trecerea implacabilă a timpului), interogaţii retorice (evidenţiază trăirile puternice ale eului: Mai suna-vei dulce corn, / Pentru mine vreodată?).                                                    (1,5p.+1,5p.+1,5p)                           4,5p.

-Respectarea restricţiilor de spaţiu. Se acordă: 1p. dacă textul se încadrează în 15 rânduri; 0 p. dacă textul are mai puţin de 15 rânduri.                                                                                    1p.

-Corectitudinea exprimarii,ortografia şi punctuaţia. Se acordă: 1,5p. pentru 0-1 greşeli; 1p. pentru 2 greşeli; 0p. pentru 3 sau mai multe greşeli)                                                               1,5p.

   Se acordă un punct din oficiu.        Punctaj total: 3p.+4,5p.+1p.+1,5p.+1p (oficiu)=10p.

Itemul subiectiv de tip eseu cu răspuns restrâns pune în lumină capacitatea elevului de a opera cu informaţiile de teorie literară dobândite, capacitatea de analiză a unui text la prima vedere şi de argumentare a apartenenţei lui la curentul literar studiat anterior. De asemenea, prin intermediul acestui item se verifică formarea competenţei de a integra un text în contextul cultural/literar din care face parte: integrarea în romantism a poeziei eminesciene Peste vârfuri, după ce romantismul a fost analizat în prealabil şi exemplificat pe o altă operă. Astfel, cadrul didactic măsoară gradul de înţelegere a noţiunii predate şi capacitatea elevului de a aplica/ valorifica în contexte noi.

Test formativ - Clasa a XI-a

În stabilirea obiectivului de evaluare am pornit de la următoarea competenţă specifică:

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta.

Conţinuturile asociate sunt următoarele:

Curente culturale / literare – context istoric, social-politic, evenimenţial; trăsături ale curentelor culturale / literare; Referate, proiecte, studii de caz, dezbateri.

Astfel, având în vedere competenţa specifică precizată mai sus, am formulat am formulat următorul obiectiv de evaluare: să argumenteze apartenenţa poeziei date la simbolism.

Testul realizat îndeplineşte condiţiile unui test formativ. Având în vedere faptul că  este aplicat la sfârşitul etapei de instruire, cadrul didactic observă cel mai bine în urma testului cât a dobândit elevul în urma procesului de predare-învăţatre. În cazul în care feedback-ul primit nu este favorabil, cadrul didactic are posibilitatea de a corecta şi/ sau adapta procesul instructiv-educativ în viitor, în funcţie de situaţiile specifice.                                                                                               În ceea ce priveşte formatul testului, acesta are în componenţă un item subiectiv. Informaţiile de teorie literară dobândite anterior sunt puse în evidenţă într-un eseu cu răspuns restrâns, prin recunoaşterea şi aplicarea lor pe un text necunoscut.                                                  Testul se aplică unei clase de elevi care are un nivel de pregătire mediu şi verifică dacă obiectivele stabilite de profesor la începutul lecţiei au putut fi atinse de elevi. În ceea ce priveşte timpul necesar rezolvării testului, acesta necesită 15 minute şi dă posibilitatea elevului de a-şi folosi creativitatea şi de a exersa recunoaşterea trăsăturilor simbolismului într-un text la prima vedere.

Formularea itemului:

1. Argumentează în 15 rânduri faptul că poezia dată aparţine simbolismului.                          

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă…

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână…

                        (Ion Minulescu, Acuarelă)

Barem de corectare şi notare:

Descriptorii de performanţă cuprind criteriile de evaluare şi gradul/calitatea/punctajul. Pentru acest test formativ itemii folosiţi prezintă următoarele criterii şi punctaje:

-Identificarea a două trăsături ale simbolismului în textul dat.

Se acordă: câte 1p. pentru fiecare trăsătura a simbolismului corect identificată; 0 p. pentru orice trăsătură a simbolismului neadecvată la textul dat.

Exemplu: teme şi motive ale simbolismului, ton mai intim și confesiv, emoţia şi muzica interioară a ideii etc.                             

 (1p.+1p.)                      2p.

-Demonstrarea apartenenţei la simbolism a textului dat pe baza trăsăturilor identificate.

Se acordă: 1,5 p. pentru fiecare trăsătură corect exemplificată; 1p. pentru adecvarea parţială la textul dat a exemplificării; 0p. pentru neadecvarea trăsăturilor identificate la textul dat.

Exemplu: Ritmul poeziei e potolit, stins, adaptat vremii generatoare de leneşe melancolii, accentul pe subiectivism şi interiorizare, ploaia- un element decorativ a cărui resursă poetică e anulată de imaginea de scenetă jucată public de trecători, imaginea nu e gravă tocmai datorită ironiei, care e, aici, a însuşi celui ce observă oraşul şi ploaia, adică acuarela.                                                                                                                                      (1,5p.+1,5p.+1,5p)                 4,5p.

-Respectarea limitelor de spaţiu indicate.

 Se acordă: 1p. dacă textul se încadrează în 15 rânduri; 0 p. dacă textul are mai puţin de 15 rânduri.                                                                                                                                               1p.

-Corectitudinea exprimării,ortografia şi punctuaţia.

Se acordă: 1,5p. pentru 0-1 greşeli; 1p. pentru 2 greşeli; 0p. pentru 3 sau mai multe greşeli)                                                                                                                                                           1,5p.

   Se acordă un punct din oficiu.       

Punctaj total: 2p.+4,5p.+1p.+1,5p.+1p (oficiu)=10p.

Itemul subiectiv presupune redactarea unui eseu cu răspuns restrâns. Elevul are posibilitatea, prin intermediul acestui test să pună în valoare cunoştinţele de teorie literară dobândite anterior prin observarea şi identificarea acestora în momentul în care sunt aplicate într-un text. Elevii pot să rezolve testul cu uşurinţă, întrucât acesta le oferă posibilitatea de fi creativi, având un text suport în faţă. Testul oferă cadrului didactic răspunsul cu privire la capacitatea elevilor de a integra un text în contextul cultural/literar din care face parte: integrarea în simbolism a poeziei Acuarelă, de Ion Minulescu, precum şi nivelul de creativitate, organizarea ideilor într-un limbaj elevat şi exprimare adecvată într-un timp şi spaţiu indicat.

Zile Libere la scoala in 2018

 

 

30 noiembrie (joi) — Sfantul Andrei

1 decembrie (vineri) — Ziua Nationala a Romaniei

24 ianuarie )miercuri) — Ziua Unirii Principatelor Romane

9 aprilie (luni) — a doua zi de Paste

1 mai (marti) — Ziua Muncii

28 mai (luni) — a doua zi de Rusalii

1 iunie (vineri) - Ziua Copilului

 

Suplimentar, clasele din invatamantul primar si grupele din invatamantul prescolar beneficiaza de vacanta in saptamana 28 octombrie – 5 noiembrie 2017.

 

Pentru clasele terminale din invatamantul liceal, anul scolar se incheie in data de 25 mai 2018, iar pentru clasa a VIII-a, in data de 8 iunie 2018.

Exercitii (predicatul)

Subliniază predicatele din enunțurile următoare și precizează felul lor:

1.     Copiii și părinții vor merge la teatru, pentru a viziona o celebră piesă.

2.      Nu am crezut ca va realiza o schiță atât de mare.

3.     Alin este curajos când pleacă și când vine de la școală.

4.     Vecina mea s-a făcut medic veterinar.

5.     Cred că vom urmări un film și mâine vom ajunge la Brașov.

6.     Mașina a fost condusă de tata când am ieșit din localitate.

7.     Elevul este harnic și silitor.

8.      Profesorul a vorbit despre prietenie și corectitudine.

9.      Colegul meu drag a ajuns primar în orașul natal.

10.     Atmosfera era apăsătoare, motiv pentru care am plecat.

11.    Viitorul va fi sigur, dacă muncești neîncetat.

12.  Ne-a povestit că a venit cu brațele deschise.

13.    Vei deveni profesor doar dacă înveți.

14.    Voi ieși afară după ce îmi termin lucrul.

15.     Cartea era pe masă și nu ai vazut-o!

2.  Subliniază predicatele, precizează felul lor şi numeşte părţile de vorbire prin care se exprimă:

    În laboratorul de chimie, elevii stau cuminti.

    Femeile secolului nostru sunt mai preocupate de carieră, decât cele din secolul trecut.

    Ea îşi aduce aminte de casa străbunicilor săi.

    Poate că el nu poate ridica un sac de 50 de kg.

    De bună seamă că Maria va castiga la concursul de miss.

    Hai în parc!