PROIECT DE LECŢIE - Subiectul neexprimat

UNITATEA DE INVATAMANT: 

PROPUNATOR:  

DATA:  

CLASA: a VIII-a  

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

OBIECTUL: Limba romănă

TEMA LECŢIEI :  Subiectul neexprimat

TIPUL LECŢIEI: Predare de noi cunostinte

Obiective specifice    

1.1. înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate;

1.3. sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat;

2.2. utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral;

2.5. captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;

2.1. construirea unui discurs oral pe o temă dată;

1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;

4.1. redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă.

Obiective operationale:

La sfarsitul activitatii elevul va fi capabil :

-          să identifice corect subiectele neexprimate în diferite contexte;

-         să diferenţieze subiectul inclus de cel subînţeles;

-         să cunoască parţile de vorbire prin care poate fi exprimat subiectul;

-         să analizeze corect subiectele din contexte date;

-         să alcăuiască enunţuri corecte din punct de vedere gramatical;

-         să se exprime clar, corect şi îngrijit.

STRATEGII DIDACTICE:

a.      Metode şi procedee: conversaţia euristică , explicaţia , lucrul cu manualul , exerciţiul oral şi scris , învăţarea prin descoperire .

b.      Mijloace de învăţământ: Limba română , manual pentru clasa a VIII-a , autori Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2008.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: activitatea frontală, activitate individuală independentă.

PARCURS DIDACTIC

Momentele lectiei	Timp	Activitatea profesorului	Activitatea elevului	Metode	Mijloace	Modul de organizare
1. Moment organizatoric	1 min.	-Notarea elevilor absenti si pregatirea  materialelor necesare orei de limba română. - Asigurarea unui climat favorabil pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice.	Elevii îsi pregatesc, pe bancã, caietele, cãrtile şi culegerile	Conversatia		Activitate frontala
2.Verificarea temei	5 min.	-Verifica temele pentru acasa.	Elevii corecteaza in caiete eventualele greseli in realizarea temei	Conversatia		Activitate individuala
3. Reactualizarea cunoştinţelor anterioare	5 min.	- Se va realiza prin întrebări adresate frontal:    - Vă mai amintiţi ce este subiectul?    - Prin ce părţi de vorbire poate fi exprimat subiectul?		Conversaţia		Activitate frontala
4. Anunţarea subiectului şi enunţarea obiectivelor	3 min.	-Scrie titlul noii lectii pe tabla - Elevii sunt anuntati ca vor învăţa despre subiect si ca pana la sfârşitul orei vor trebui să înveţe ce este subiectul neexprimat, să identifice corect subiectele in enunţuri, să analizeze corect subiectul unei propoziţii, să diferenţieze subiectul subînţeles de cel inclus.		Explicaţia	Caiete, manualul	Activitate frontala
5. Dirijarea învăţării şi dobândirea cunoştinţelor noi	27  min.	- Se cere elevilor sa dea exemple de subiect neexprimat. - Cere elevilor sa scrie definitia subiectului neexprimat. - Invita un elev la tabla pentru a rezolva un exercitiu de identificare a subiectului neexprimat. -Pe baza exerciţiului şi a definiţiei subiectului neexprimat, profesorul precizeaza şi defineşte cele două subcategorii ale subiectului neexprimat, şi anume cel inclus şi cel subînţeles. -Elevii sunt invitaţi să rezolve exercitiile din carte, de la pagina 89.	-Scriu in caiete definiţia -Rezolva exercitiul propus - Sunt atenţi şi realizează enunţuri cu subiecte neexprimate; - Dau alte exemple, diferite de cele realizate la tablă - Asculta cu atentie, scriu in caiete	Învăţarea prin descoperire Exercitiul Exercitiul			Activitate frontala Activitate individuală
Fixarea cunostitelor		- Profesorul pune intrebari pentru verificarea intelegerii lectiei predate; -Cere elevilor sa dea exemple de subiecte neexprimate si sa reformuleze definitiile date de profesor pentru a verifica intelegerea lor	-Raspund intrebarilor adresate de profesor	Conversatia	Caiete, manualul			Activitate frontala
Tema pentru acasa		-Indica tema pentru acasa si noteaza cativa elevi care s-au remarcat pe parcursul orei	-Noteza in caiete si pun intrebari pentru a verifica daca au inteles corect cerinta exercitiilor date ca tema		caietele			Activitate individuala

STILURI MANAGERIALE – sau - Cum ar trebui să fie un profesor?

Cum ar trebui să fie un profesor? Ce ar trebui să facă sau să aibă ca să fie pe placul elevilor? Care ar fi stilul pe care ar trebui să îl abordeze? Există o rețetă de succes? În acest articol vom vedea din punct de vedere pedagogic ce înseamnă să fii profesor și care stil e în avantajul elevilor, dar și al tău, dacă ești profesor. Stilul reprezintă un comportament propriu sau caracteristic, o metodă particulară de a acţiona. Termenul, specific psihologiei, a fost introdus de  G. W. Allport (1937), cu referire la diferitele tipuri de personalitate sau de comportament. În timp, termenul îşi îmbogăţeşte semnificaţia dar, în esenţă, stilul semnifică un tipar sau o cale preferată de a face ceva, care rămâne aceeaşi pe o perioadă nedefinită.                                   

 În management se discută cel mai frecvent, despre stiluri manageriale, stiluri de Leadership  şi stiluri decizionale. Cea mai cunoscută clasificare este însă aceea în cadrul căreia sunt incluse trei stiluri manageriale: autocratic, democratic, laissez-faire.

Stilul autoritar

Implică putere, presiune, dominaţie. Elevii sunt supuşi unui control strict, impus rapid şi brutal, control care generează, de regulă, stări emoţionale negative intense. Kenneth Moore prezintă trăsăturile principale ale stilului autocratic astfel:- pedepseşte;- umileşte;- impune;- cere imperativ;- critică;- exercită presiuni;- utilizează o voce ascuţită;- domină;- este aspru;- inspiră teamă. Forrest W. Parkay caracterizează oarecum asemănător stilul autoritar :- este şef;- are voce ascuţită, aspră;- comandă;- arată putere;- exercită presiune;- cere imperativ cooperare;- ,,Iţi spun eu ceea ce trebuie să faci";- impune ideile sale;- domină;- descoperă greseli;- critică;- pedepseşte; - ,,Eu decid, tu asculţi!";- îşi asumă întreaga responsabilitate.

Stilul democratic

 Presupune împărţirea responsabilităţilor prin delegarea de către profesor a unei părţi din prerogativele sale (conferite prin statut); elevii sunt încurajaţi să caute, să se implice, să ia decizii şi să-şi asume consecinţele deciziilor lor. Acelaşi Kenneth Moore caracterizează astfel stilul democratic:- prietenos; - ferm;- încurajează;- stimulează;- ajută;- îndrumă;- convinge;- atent la nevoile elevilor;- deschis, cinstit;- influenţează. Asemănătoare este şi caracterizarea oferită de autorii lucrării Becoming Teacher, Forrest W.Parkay şi Beverly Stanford : -este lider;- invită;- stimulează;- ,,îţi spun ce mi-ar plăcea să faci";- încurajează;- ajută;- ,, îţi sugerez şi te ajut să decizi";- are voce caldă;- influenţează;- cooperează cu succes;- negociază idei;- orientează;- realizează acorduri;- discută;- împarte responsabilitatea cu elevii. Profesorul democrat încurajează participarea la diferite activități și motivează elevul să învețe. Profesorul care îmbrățișează acest stil, oferă sugestii, îndemnuri, conduce, dar nu obligă.

Stilul laissez-faire

Presupune o retragere accentuată a profesorului din prim-plan, elevul este lăsat liber, fără reguli, fără indicații. Profesorul va interveni doar atunci când este solicitat sau când situaţia riscă să degenereze în conflict. Pe scurt, stilul laissez-faire se caracterizează prin: - permisivitate;- libertate aproape totală acordată elevilor; elevii consider că ei dețin controlul, astfel nu sunt stresați, deși acest lucru ar putea avea efecte negative, ducând la dezordine. Adepţii acestui stil exercită prea puţin control asupra clasei, lăsând elevii să-şi stabilească rolurile şi să abordeze temele, fără a participa el însuşi la acest proces. Chiar dacă nu se recomandă în școală, acest stil poate fi eficient atunci când avem de-a face cu elevi foarte înzestraţi şi motivaţi, care au dovedit în situaţii anterioare că se descurcă foarte bine în absenţa regulilor sau a indicaţiilor profesorului. În momentul în care profesorul a constatat că elevii sunt încrezători, capabili şi motivaţi, îi poate  lăsa pe aceştia să se organizeze singuri; în caz contrar, ar putea trezi resentimente şi nu ar fi deloc benefic pentru elevi.

Atunci când ai în fața ta o clasă de elevi, teoria nu coincide, de multe ori, cu practica. Printre alte consideraţii, ar trebui să afirm că nu există stiluri de conducere neramificate, fiecare profesor trebuie să împrumute și să acceseaze diverse nuanţe, să transfere în activitatea sa proprie  diferite amprente din fiecare stil, în funcție de contextual educațional. Poate aceasta e o metodă de a inregistra un succes, dacă nu ești monoton, ci ești îndreptat spre spontan, capabil să iei ce e mai bun din fiecare palier al managementului!

Bibliografie:

Iucu, B.Romita, Managementul si gestiunea clasei de elevi, Polirom, Iasi, 2000.

Joita, Elena, Management educational, Polirom, Iasi, 2000.

Toca, Ioan, Managementul educational, E.D.P., Bucuresti, 2002.

The theatricality of cross-dressed women

‘Actors in Shakespeare must expect not only to play someone else, but to play someone playing someone else again: they need to know how to portray acting. This may well mean having to think about what it actually means to act.’[1]

Starting from the quotation of Sean McEvoy, a surprising number of the plays written for the early English professional stage featured cross-dressed characters. crossdressing was an everyday practice in the Elizabethan theatre even if it was not a part of the plot, as all the female roles were played by boys. Perhaps, then, cross-dressing on the Elizabethan stage was in large part about theatricality.men portraying women pretending to be men.

The purpose of this subsection is to see how feminine characters in Shakespeare’s comedies (Twelfth Night and As You Like It) construct and present their identity in relation with other characters by switching gender roles. Many writers of the time asserted women’s inferiority to men. Some blamed mankind’s fall on Eve, considering women are weak. The woman is the reason why man  was exiled from Paradise and she causes only trouble. Some thought of a woman as an incomplete man, lacking the faculty of reason and the ability to control emotions, less rational, needing man protection.

In Plato’s Symposium the androgyne stands for the original wholeness of the human being, a creature made up of both male and female features, a balance between the masculine and the feminine principles. Because the humans were split in two parts by the angry gods, they were “cursed”, obliged to seek each other, in order to find themselves and get married. The 16 th century emphasized this idea, and having as starting point the belief that the man was the rational head and the woman was the irrational body, the androgyny is encouraged through the disguise of the young heroines into boys, started from actors who interpreted female parts.

The conventions of Comedy usually include: disguise, often involving cross-dressing, thwarted love, mistaken identity, romantic misunderstandings. Comic and deviant forms, mistakes are used to break the social cohesion. Yet in Shakespeare’s comedies we find different heroines and the audience applauded them, even though they were nearly everything a woman should not be—dynamic, active, independent, resourceful, which are the qualities associated rather with masculinity than femininity.

In As You Like It, Celia and Rosalind escape to Arden but because of the thieves of the forest, Rosalind decides to disguise herself as a boy, Ganymede. Thus weakly and foolishly protected, they leave the court’s travesty of order and security, going ‘ in content / To liberty and not to banishment’. In the comedies if a woman is crossdressed, she usually becomes a boy of a lower status (Rosalind, the heiress to the throne, becomes a humble owner of a herd of sheep; the noblewoman Viola becomes a pageboy).

When Celia discovers the love poems written for Rosalind, she larks Rosalind, disguised as Ganymede about the identity of the writer. Rosalind behaves as a curious woman and her male costume doesn’t steal her femininity. That’s why I find relevant her specification of being a woman in conversation with Celia: Do you not know I am a woman? When I think, I must speak. (3.2.246-47) Actually, the name Ganymede refers back to someone who is perhaps not feminine, but definitely less than masculine.

The transvestite, the “man-woman” reveals parts of the body that were hidden since then and hides others that shouldn’t be hidden. For instance, Viola enters freely Orsino’s private space, hears his thoughts, his beliefs. Rosalind also has a different relation with Orlando. Under the disguise of Ganymede she makes Orlando court her and confess his love.

Viola’s disguise coul be a method of punishing herself for the fact that she is still alive while her brother is dead, a symbolic manner of showing her pain. Viola’s disguise is a theatrical trick, it means entertainment and fun: (“Olivia: Are you a comedian? Viola: No, and yet I swear I am not that I play. I.v. 76) This scene could be found in As You Like It too, when Rosalind suggests when she address to Phoebe that she is untrustworthy, she is not a true man: “I pray you, do not fall in love with me,/ For I am falser than vows made in wine”(III, v)

The reason of Viola’s disguise differs from Rosalind’s.While Viola’s cross-dressing occurs as the result of some fatality, Rosalind’s disguise is a reaction against freedom restriction. For centuries, women’s clothing has been considered a sign of confessed servitude, like a closed lock that does not permit freedom. Women were trained from childhood to wear corsets, the iron cage of the corset in order to idealize feminine beauty. So, in this case, Rosalind’s disguise could be equivalent with freedom.

The costume traditionally means protection. There are special clothes for different and various activities. In this respect, to disguise means to lose your real identity in order to obtain another one, because the way you are dressed defines you and sometimes you can speak through your clothes. Anyway, the costume still preserves the protecting role. Undercovered it makes possible for the human to enter spaces that others do not have acces and the communication receives a degree of freedom and openness in speech. Cross-dressing could be seen also as a sign of democracy. Wearing the same clothes, women and man are the same at least in one aspect. From this point of view, they are equally and because there are no differences in physical appearance, women status and their role may be as well negotiated.

William Shakespeare attributed to his characters ideas, thoughts and attitudes of his contemporaries. All he created had at least a grain of truth. In this respect, queen Elizabeth I must have influenced Shakespeare’s cross-dressed heroines. She could be considered the woman-man who combined masculinity and femininity and soon after coronation, decided to remain single, while she could be both king and queen. Not for nothing the sentence ‘I am married to England’ was famous and emphasized her male and female features at the same time.

The ending of comedies usually brings the fictitious world back to balance, Shakespeare’s heroines often leave their active days behind and gladly accept the authority of the present men. Cross-dressing helped women characters to travel alone, to act as men, to prove men are not superior and women managed to demonstrate masculine qualities such as intelligence, wit, capability, courage. Shakespeare saw men and women on the same level and his plays destroyed the mith of women who are inferior to men.

---

[1]  Sean McEvoy, Shakespeare, The Basics, Routledge, Great Britain, 2000, page 71.

Cum să te pregătești pentru Bac?

Știu că examenul de bacalaureat pare un balaur cu zece mii de capete, care se apropie tot mai mult de tine, elevul de liceu. Pe măsură ce se apropie vara, flăcările acestuia încep să îți dea tot mai multă transpirație (la propriu și la figurat). Cu siguranță te întrebi de ce să te apuci prima dată. Nu! Răspunsul nu este „cu mâinile de păr!”. :))
Iată cum poți să treci cu bine de bac, dacă ții cont de câteva sfaturi:

1. Fă ordine în minte, dar și în cameră!
2. Caută toate materialele cu informații, cărți, planșe, fișe, proiecte, teme, orice ai primit de-a lungul anilor de școală! Pune-le în ordine și verifică dacă ai totul!
3. Printează foile cu materia pe care o ai de învățat (există o programă, care conține capitole și titluri de capitole pe care trebuie să le răsfoiești, precum și un anumit conținut care trebuie învățat). Dacă ești organizat, ai totul sub control!
4. Găsește-ți un ritm al tău! Dacă pentru tine e stresant să înveți ziua, păstrează timp seara pentru studiat, sau invers. Un progres poate fi vizibil și dacă sunt pașii mici. Important e să nu te oprești! Nu cred că vrei să ajungi la bac fără să știi ce probe dai!
5. Colorează, subliniază, încercuiește cu marker, transcrie! Nu te opri din a citi!
6. Verifică dacă ai reținut ceea ce ai citit! Notează pe o foaie separat ideile principale dintr-o anumită operă sau fă o schiță a ta, pe care sigur ți-o vei aminti la examen.
7. Învață formulări standard, general valabile, care pot fi folosite în orice situație, în orice context!
8. Nu te stresa! Nu intra în panică! Nu ajută la nimic...
9. Nu lăsa totul pe ultima sută de metri!
10. Exersează zilnic, efectuând cât mai multe variante asemănătoare cu cele de bac!
11. Fii atent în clasă! Chiar dacă sună a clișeu, e momentul să devii serios și să te implici. Dacă nu îți place să fii activ la oră, măcar ascultă cu atenție. Cu siguranță vei reține informații din clasă!
12. Ieși de pe internet!!! Aruncă telefon, laptop și uită de facebook, instagram, pinterest și alte dependențe. Le poți folosi cu măsură, dacă părinții încă nu ți-au tăiat cablul de conectare la internet. :) Apucă-te chiar acum de învățat și nu mai pierde vremea citind sfaturi utile! :)

Calendar - Bacalaureat 2018

Rezolvare -Subiectul I - Model 2018 Evaluare Nationala

Rezolvare:

Subiectul I

A.

1) s-a isprăvit - s-a terminat;

    Desigur – negreșit.

2) În secvența dată virgula separă un substantiv în cazul vocativ de restul enunţului.

3) „a-și închipui” – s-a format prin derivare de la cuvântul de bază „chip”, la care s-a atașat prefixul „în-” și sufixul „-ui”.

„de la” – s-a format prin compunere, prin alăturarea prepoziţiei „de” şi a prepoziţiei „la”.

4) Două cuvinte care conțin diftong din secvența dată sunt: „prea” și „întâi”.

5) Cele două idei sunt:

Scopul clientul este de a obține o pereche de ochelari de la optician.

    Opticianul îi spune clientului că nu poate obține ochelarii dacă nu îi comunică numărul pentru ochelari.  

6) Motivul pentru care clientul cere ochelari fără număr este acela că are impresia că astfel ochelarii nu vor costa foarte mult.  

Model teză - clasa a VI-a - Semestrul I - Limba și literatura română

Subiectul I (60 de puncte)

      Citeşte cu atenţie textul următor:

  „Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,

    Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;

    Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,

    Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.

    Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!

    Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;

    Soarele rotund şi palid se prevede printre nori

    Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.”                        (Vasile Alecsandri – „Iarna”)

A. Limba română:

  1.Desparte în silabe cuvintele: „văzduh”, „troiene”, „norii”.                        6 puncte

  2.Transcrie, din prima strofă, două cuvinte ce conţin diftongi şi un cuvânt ce conţine vocale aflate în hiat.                                                                                                                    6 puncte

  3.Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele următoare: „cerne”, „argintie”, „gheață”.

                                                                                                                          6 puncte

  4.Menţionează cum s-au format cuvintele următoare: „trecători”, „prevede”. 6 puncte

  5.Transcrie, din strofa a doua, un cuvânt monosilabic, un cuvânt bisilabic şi un cuvânt plurisilabic.

                                                                                                                          6 puncte

  6.Găseşte sinonime pentru următoarele cuvinte din text: „cumplita”, „mândra”, „zăpadă”.        

                                                                                                                           6 puncte

  7a Identificați figura de stil existentă în versul următor:  „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!”                                                                                                        3 puncte

7.b. Motivează folosirea virgulei în versul de la exercițiul anterior.                 3 puncte

B. Înţelegerea textului

  8.Demonstrează, folosind două argumente, că textul dat aparține genului liric.                 6 puncte           

  9.Transcrie o comparaţie şi o personificare din textul dat.                                                  6 puncte 10.Stabileşte măsura primelor două versuri ale poeziei.                                                       6 puncte

Subiectul al II-a (30 de puncte)

    Scrie o compunere, de 15-20 rânduri, în care să povesteşti, respectând etapele acţiunii, subiectul unei naraţiuni studiată de tine, la clasă, pe parcursul semestrului întâi.

    În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

·         identificarea secvenţelor reprezentative şi a personajelor participante;

·         prezentarea conţinutului secvenţelor reprezentative, pe baza planului dezvoltat de idei;

·         relatarea la persoana a III-a, utilizarea modurilor şi timpurilor verbale potrivite;

·         respectarea convenţiilor de redactare a unei povestiri.

    Notă: Nu este obligatorie respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor. Vei primi 16 puncte pentru conţinut (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 14 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei -1 punct; coerenţa textului -3 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului -3 puncte; ortografia -3 puncte; punctuaţia -2 puncte; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea -2 puncte).

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Click aici pentru un nou material ajutator la teza: 

CREAŢIE ŞI EDUCAŢIE: Model test plus barem - Subiect și predicat (creatiesieducatie.blogspot.com)

Model teză clasa a V-a - Semestrul I - Limba și literatura română

      Subiectul I                                                                                                 60 de puncte     

    Citește cu atenție textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre cerințele de mai jos.

   Obrajii tăi mi-s dragi                                                     
   Cu ochii lor ca lacul,
   În care se-oglindesc

   Azurul şi copacul.

   Surâsul tău mi-i drag,

   Căci e ca piatra-n fund,
   Spre care înoată albi
   Peşti lungi cu ochi rotund.

   Făptura ta întreagă
   De chin şi bucurie,
   Nu trebuie să-mi fie,
   De ce să-mi fie dragă?

                                                                                                       (Tudor Arghezi, Creion)

    A. Limba română

1.  Desparte în silabe cuvintele: surâsul, trebuie și obrajii.                                6 puncte

2.  Precizează grupul sunetelor (diftongi, triftongi sau hiat) din următoarele cuvinte: cercei, obrajii și bucurie.                                                                                                               6 puncte                                                                                             

3.  Stabilește câte un sinonim pentru cuvintele subliniate din text.                    6 puncte

4.  Analizează verbul „înoată” din versul „Spre care înoată albi”.                     6 puncte

5.  Scrie modul și timpul verbelor: înoată, nu trebuie și să-mi fie.                     6 puncte

    B. Înțelegerea textului

6.  Transcrie din text un epitet       .                                                                  6 puncte

7.  Aduceți două argumente care să demonstreze că textul dat este o operă literară.                                                                                                                           6 puncte

8.  Menționează sentimentele poetului prezente în text.                                  6 puncte

9.  Explică semnificația versurilor din prima strofă.                                       12 puncte 

      Subiectul al II-lea                                                                                                30 de puncte

    Redactează o compunere de 10-15 de rânduri, în care să descrii un peisaj impresionant din natură.

    În redactarea compunerii, vei avea în vedere:

• prezentarea a două caracteristici ale peisajului descris;

• utilizarea unui limbaj expresiv;

• redactarea unui conținut adecvat cerinței formulate;

• respectarea limitei de spațiu indicate.

•   Se acordă 10 puncte din oficiu.     •   Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.

 Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru conținut și 14 puncte pentru redactare (unitatea compoziției ― 1p.; coerența textului ― 2p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului ― 3p.; ortografia ― 3p.; punctuația ― 3p.; așezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea ― 2p.).

    

                     

Metoda cubului (predicat nominal/ predicat verbal)

1. Descrie                                                                                                                                                                                    

Descrie diferentele dintre predicatul verbal si nominal.

2. Compară

Care este diferenţa între verbele subliniate? Ce fel de verbe sunt ele?

Sora mea a devenit profesor.

În natură nimic nu rămâne la fel, ci devine.

A ajuns mai devreme.

Mihai ajunge inginer.

Astăzi rămânem acasă.

El a rămas asistent la Drept.

Fratele tău a ieşit afară.

Băiatul a ieşit doctor.

3. Asociază

Scrie în spaţiul liber din stânga litera corespunzătoare verbului “a fi”.

A. ........ În râurile poluate nu mai sunt peşti.                a) a merge

     ........ În Asia sunt munţii cei mai înalţi.                   b) a trăi

    ......... Castelul e de pe vremea lui Tepeş.                  c) a se duce

    ........ Am fost cu el la circ.                                        d) a dăinui

   .........  Ai fost azi în oraş?                                           e) a se afla

   ......... Pe unde ai fost?                                                f) a umbla

B. ...... El este din Braşov.                                           a) a dura

    ....... Cât e kilogramul de mere?                              b) a proveni

    ......  Pauza e de zece minute.                                 c) a costa

   ......  Camera ta e de 20 m².                                     d) a veni

  .......   La ce oră e trenul?                                         e) a se întinde                                                                                    

    .....  A fost un accident groaznic                           f)  a se produce

4.  Analizează

Analizaţi predicatele din textele următoare (felul predicatului, prin ce este exprimat, conjugarea, diateza, mod, timp, persoana, număr, forma afirmativă sau negativă):

a)      Un om legase o vacă de gât şi trăgea din răsputeri de funie să urce vaca pe şură. (I. Creangă)

b)      Toată copilăria mi-a fost chinuită de o asemenea comoară, ascunsă sub casa  noastră (Z. Stancu)

5. Aplică

Menționați prin ce sunt exprimate predicatele:

1. El a spus adevărul.                                                                         6. Poate că va veni.

       2. Mă spăl de fiecare dată în lacul din satul bunicilor.                     7. Cu siguranţă nu a ştiut adevărul.

 3. Copacul este bătut de vânt şi ploaie.                                            8. Hai cu noi!

 4. El a pus la cale o nouă năzbâtie.

 5. Hoţii au luat-o la fugă imediat.

6. Argumenteaza

Precizeaza si argumenteaza ce fel de valori are verbul a fi in propozitiile:

 urmatoare:

Pe cand va ajunge el acasa eu voi fi terminat de citit cartea.

Nu este nimeni care sa ne lamureasca.

Ei sunt atat de diferiti incat nici nu poti sa spui ca sunt frati.