Proiect de lecție - „O scrisoare pierdută” (I. L. Caragiale)

Unitatea de învăţământ: 

Propunător: 

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română

Data: 

Clasa: a VIII-a

Subiectul: O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale

Tipul lecţiei: : Recapitulare şi sistematizare

SCOPUL:   - dezvoltarea interesului pentru lectură şi a gustului estetic;

- decodarea mesajului artistic ;

- perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite.

Timp : 50 minute

Competenţe generale:

1.5  aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat ;

4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de co­municare concretă;

3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date.

Competenţe specifice:        

O1- să dea definiţia conceptelor operaţionale gen dramatic şi comedia.;                       

O2- să analizeze titlul, tema, relaţiile temporale şi spaţiale şi conflictul dramatic din comedie;

O3- să argumenteze existenţa comicului de caracter,  de moravuri, de situaţie, de nume şi de limbaj.                                                                                                                                                                                                            O4- să realizeze o compunere, cu argumente conform temei date;

Metode şi procedee:  ∆  conversaţia euristică, conversaţia, explicaţia, exerciţiul,  munca individuală.

Materiale didactice:  ∆ manual, tabla.

Forma de organizare a activităţii: frontal, individual, grupat.                                       

Bibliografie: Alina, Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Bucureşti,2009.

Momentele lecţiei	Dozare	Ob.      op.	Conţinutul ştiinţific al lecţiei	Strategia didactică			Evaluare
				Metode	Materiale	Forma de organizare
Momentul introductiv	2 min.		Pregătirea materialelor de lucru şi asigurarea climatului afectiv necesar desfaşurării orei. Se face prezenţa.	Conversaţia	Catalogul	Frontal
Captarea atenţiei şi reactualizarea noţiunilor ancoră	10 min.		Verificarea calitativă (prin sondaj) a temei pe care elevii au avut-o de pregătit acasă. Se corectează eventualele greşeli, se oferă explicaţii Reactualizarea cunoştinţelor se va realiza printr-o verificare orală: (Romanul  Baltagul, de  M.  Sadoveanu- Personajele) Cum este prezentat Nechifor Lipan? Care sunt modalităţile de caracterizare folosite de autor pentru a reconstitui imaginea acestui personaj ? Ce tip de personaj este Gheorghiţă Lipan ? Care sunt trăsăturile morale ale Vitoriei, rezultate din fragmentele romanului ? Care este atitudinea lui Gheorghiţă faţă de întreaga situaţie ?	Conversaţia Explicaţia Conversaţia	Caiete	Frontal Frontal	Aprecieri verbale Aprecieri verbale
Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor	2 min.		- Voi anunţa elevii că astăzi vom continua să recapitulăm operele literare studiate semestrul acesta, trecând la genul dramatic, la comedie. - Voi comunica elevilor obiectivele urmărite într-o manieră accesibilă acestora. - Se scriu data şi titlul pe tablă şi în caietele elevilor.  O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale	Conversaţia	Tablă                      Caiete	Frontal
Dirijarea învăţării	22 min.	O1 O2 O3	Se studiază noţiunile teoretice învăţate, analizele de text şi exerciţiile aplicative care au fost efectuate în timpul semestrului. Ø  Definirea conceptului operaţional genul dramatic; Ø  Definirea conceptului operaţionale comedia şi aplicarea acestuia pe textul O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale; Ø  Identificarea elementelor de compoziţie a textului dramatic (act, scenă/tablou, replică, indicaţii scenice) prin referire la comedia O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale; Ø  Explicarea semnificaţiei titlului; Ø  Identificarea temei, a conflictului, a momentelor subiectului, a relaţiilor temporale şi spaţiale;  Ø  Identificarea  personajelor-tip din comedia O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale; Ø  Analizarea conflictului dramatic având în vedere şi modul în care se realizează tensiunea dramatică în comedia O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale; Ø  Identificarea tipurilor de comic (de caracter, de moravuri, de situaţie, de nume şi de limbaj) din comedia O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale; Sunt distribuite fişe de lucru şi le cere elevilor să le rezolve : Încercuieşte răspunsul / răspunsurile corect (e). 1. Speciile literare ale genului dramatic sunt: a) tragedia, comedia, drama b) basmul, tragedia, nuvela, comedia c) idila, comedia, sonetul 2. O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale este o comedie de: a) situaţie b) moravuri c) caracter                                                                   3. În comedia O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Tipătescu reprezintă: a) tipul primului amorez şi al donjuanului b) tipul politic şi al demagogului c) tipul confidentului              4. În fragmentul următor se identifică următoarele tipurile de comic: a) de limbaj b) de situaţie c) de nume ,,Pristanda (singur): Grea misie, misia de poliţai... Şi conu fănică cu coana Joiţica mai stătu să-mi numere steagurile...Tot vorba bietei neveste, zice: <<Ghiţă. Ghiţă, pupă-l în bot şi-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...>> Zic: curat! De-o pildă, conu Fănică: moşia moşie, foncţia foncţie, coana Joiţica, coana Joiţica: trai, neneaco, cu banii lui Trahanache... (luându-şi seama) babachii... Dar eu, unde? Famelie mare, renumeraţie după buget mică. (Şade în fund pe un scaun la o parte.)” 5. Completează spaţiile libere: Comicul este categoria .................... având ca efect ...................., declanşat de .................... dintre aparenţă şi esenţă, pretenţii şi realitate, aşteptări şi rezultate, între ceea ce este şi ceea ce vrea să pară (crede că este) un personaj.	Exerciţiul    Conversaţia Conversaţia euristică Exerciţiul Conversaţia Exerciţiul Conversaţia Conversaţia Exerciţiul Conversaţia Explicaţia Exerciţiul Conversaţia Exerciţiul Exerciţiul Conversaţia Exerciţiul	Tabla Caiete Caiete Caiete Caiete Fişă de lucru Fişă de lucru Fişă de lucru Fişă de lucru Fişă de lucru	Frontal Frontal Frontal Frontal Frontal Frontal Frontal Frontal Individual Frontal Frontal	Aprecieri verbale  Aprecieri      verbale
Feed-back/Evaluare	12 min.	O4	Se vor alcătui două grupe. Elevii vor primi următoarea sarcină de lucru: Realizaţi o compunere în care să discutaţi cu argumente una dintre teme: Pristanda- canalie, şmecher sau ingenuu; Pristanda- profitor sau persoană de care se profită. Elevii lucrează în grupe, consultându-se unii cu ceilalţi, urmând ca un reprezentant al grupei să citească răspunsul. Înainte de terminarea orei, elevilor li se cere să scrie într-un eseu de 5 minute două lucruri: un subiect care a fost consolidat şi sistematizat foarte bine şi să formuleze o întrebare în legătură cu un subiect care nu le este foarte clar.  Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat, având astfel o imagine de ansamblu asupra subiectelor care sunt ştiute foarte bine şi cele care încă mai pun probleme.	Exerciţiul Conversaţia	Caiete	Grupat Frontal	Formativă
Tema pentru acasă	1 min.		Ca temă pentru acasă, elevii vor avea de realizat o compunere, care să aibă o morală la sfârşit.	Explicaţia	Caiete	Frontal
Aprecieri	1 min.		Se formulează aprecieri privind modul în care elevii au îndeplinit sarcinile propuse.				Aprecieri verbale

Cele două timpuri ale modului condițional-optativ

Modul condițional-optativ

Îl recunoaștem după ceea ce exprimă: o acțiune dorită, un deziderat. În fond, latinescul „optare” înseamnă „a dori”. 

Se formează, la timpul prezent, din auxiliarul verbului „a avea” plus infinitivul verbului de conjugat, La timpul perfect se formează din prezentul condițional optativ al verbului „a fi” plus participiul verbului de conjugat. 

    Timpul prezent:                  eu aș învăța

tu ai învăța

el/ea ar învăța

noi am învăța

voi ați învăța

ei/ele ar învăța

Timpul perfect:                eu aș fi învățat

tu ai fi învățat

el/ea ar fi învățat

noi am fi învățat

voi ați fi învățat

ei/ele ar fi învățat

Modul indicativ și timpurile sale...

 Exemplu de verb trecut la toate timpurile modului indicativ

Modul indicativ
Timpul prezent:          eu învăț

            tu înveți

el/ea învață

noi învățăm

voi învățați

ei/ele învață

Timpul perfect simplu: eu învățai

tu învățași

el/ea învăță

noi învățarăm

voi învățarăți

ei/ele învățară

Timpul perfect compus:           eu am învățat

tu ai învățat

el/ea a învățat

noi am învățat

voi ați învățat

ei/ele au învățat

-          timpul imperfect:         eu învățam

tu învățai

el/ea învăța

noi învățam

voi învățați

ei /ele învățau

Timpul mai mult ca perfect:     eu învățasem

tu învățaseși

el/ea învățase

noi învățaserăm

voi învățaserăți

ei/ele învățaseră

Timpul viitor:                           eu voi învăța

tu vei învăța

el/ea va învăța

noi vom învăța

voi veți învăța

ei/ele vor învăța

Să ne distrăm! Ce se întâmplă când se întâlnesc oameni din diferite medii sociale? Imaginează-ți!

Ştire de ultimă oră!

Virusul GAV1 ajunge în România vineri, 1.12.2017, între orele 8:00-15:00. Primul oraş care va fi afectat va fi Sibiu. Pentru a afla cât de periculos este acest virus, cum ne putem proteja şi ce sfaturi putem pune în practică, am stabilit o conferinţă, unde, vom discuta cu domnul Ioan Achim, Profesor Conferenţiar Doctor la Institutul Public de Chimie şi Ingineria Mediului din Sibiu, domnul Ioan Alexandru, medic primar la Spitalul de Boli Infecţioase, Bucureşti, domnul Adrian Popescu, agricultor specialist din Săcălaz şi domnul Ioan Popovici , preot al Bisericii Creştine Ortodoxe Sf. Pavel şi Petru, din Brașov.

-          Domnule Profesor Conferenţiar Doctor, ce ne puteţi spune despre virusul GA1V? Sau pe înţelesul tuturor, cât de periculoasă este această gripă aviară?

-          Domnişoară, virusul GA1V sau gripa aviară reprezintă o afecţiune pe care o suferă unele categorii de animale, cu precădere păsările. Virusul GA1V se transmite pe cale orală şi este originar din Africa. Menţionez că această această infecţie poate afecta chiar şi rasa umană. Tocmai din aceste motive recomand evitarea păsărilor de curte, deoarece această boală contagioasă poate avea efecte devastatoare, în special în contact cu copiii.

-          Domnule profesor, adică dumneata spui să îmi arunc toate găinile, puii, raţele, gâştele? Păi dumneata ştii cât am muncit ca să le am? Mai bine le tai acum pe toate sau mai bine ne daţi soluţii, leacuri să le dăm animalellor să răzbească la boala asta dacă nu vreţi reclamaţii.

-          Vor supravieţui, domnule agricultor! Dumnezeu e sus şi le vede pe toate. Dumnezeu ne iubeşte şi El s-a îngriji de fiecare. Boala asta, aviara asta e doar o încercare peste care vom trece biruitori. Oamenii-s răi, ne arată Domnu, îi mâna Lui!

-          Domnilor, eu consider că lucrurile sunt foarte simple! Ca medic, consider că sănătatea este cea mai importantă. Oricât de rău ne-ar părea după munca dumneavoastră şi  după păsările de curte, acestea trebuie ucise şi îngropate. Doar astfel poate fi înlăturat acest virus. Oricât ne-am strădui să găsim antidotul, ar fi inutil. Haideţi să luăm un exemplu. Dacă un măr putrezeşte, nu îl mai poţi aduce niciodată în starea de dinainte de putrezire. Aşa se întâmplă şi cu modul de acţionare al gripei aviare.

-          Da, da, sigur, ţie ţi-e uşor să o spui. Dumitale toată viaţa ai avut magazinele aproape, cu ştampile de la U.E. Dar noi? Cum rămâne cu astă pagubă? Refuz, domnule să arunc animalele. Mai bine crep de aviară decât să crep de ciudă.

-          Odată şi odată va trebui să murim. Suntem ai Domnului, iar astea sunt semnele sfârşitului. Tata ne cheamă acasă...

-          Domnilor, domnilor, liniştiţi-vă! Offf, vai, degeaba...

Agricultorul se făcu roşu şi se îndreptă spre medic...

-          Hai, repede, filmează, filmează! Faza asta trebuie prinsă. O să fim lideri de audienţă cu scena asta. Vreau cadru apropiat!

Calitățile stilului (Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche)

„Ca eraldist nu eram mulţumit; mă aşteptam să aflu arme adevărat, nu o simplă emblemă. De la acea scrisoare, sir Aubrey n-a mai dat semn de viaţă. Nu era de mirare; o zăpuşeală umedă cumplită clocea oraşul, cuibar uriaş de ticăloşii şi de rele. Nu mai era de ieşit decât seara, când sir Aubrey nu se arăta. Nopţile erau însă atât de frumoase, încât greu mă înduram să mă mai întorc acasă. Tot umblând astfel până târziu, am avut odată, spre miezul nopţii, într-o alee pustie din Tiergarten, o stranie întâlnire.                                                                 

Trecea o femeie înaltă, cu un bogat păr roşu sub o pălărie mare cu pene, o femeie slabă şi osoasă, fără şolduri şi fără sâni, într-o rochie strâmtă de fluturi negri. Ea păşea ţeapănă ca o moartă, care ar fi împinsă sau atrasă de o putere din afară, străină de voinţa ei, spre un ţel tainic în noapte. Nu ştiu de ce nu mi-a venit să cred că e o femeie ca toate femeile, din capul locului, chiar înainte ca în ochii ei ţintiţi mari, ce arătau a privi înăuntru, şi în trăsăturile feţii sale prea sulimenite să-mi pară a recunoaşte... Dar, mai trebuia să mă îndoiesc, mai putea fi numai o bănuială când în mâna cu degetele lungi rânjeau şapte safire de Ceylan? Am rămas uluit, în prada unui simţimânt tulbure, în care şi nedormirea şi urâtul şi teama îşi aveau partea lor, apoi, cu nările pline de cunoscuta mireasmă- mireasma de garoafă roşie- am dat să o urmăresc. Era însă târziu; o pierdusem. La capătul aleei aşteptau câteva droşti de piaţă; se suise pesemne într-una şi pierise.”

                                    (Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche)

Una dintre calităţile stilului este precizia. În cazul stilului folosit de Mateiu Caragiale putem observa abaterea de la exprimarea clară, logică şi concisă a conţinuturilor de idei şi sentimente şi anume preţiozitatea. Această abatere înseamnă un stil pretenţios, de o distincţie căutată, plin de afectare. În fragmentul extras, putem observa cele spuse mai sus. La o primă analiză, observăm abundenţa descrierilor şi ornamentaţia continuă: fguri de stil (inversiunea, repetiţia), epitete (zăpuşeală umedă), comparaţie şi epitet: mireasma de garoafă roşie. Textul întreg este presărat cu teatralitate, înclinaţia spre ostentaţia uşor parodică poate fi considerată, pe de o parte element constitutiv al personalităţii lui Mateiu Caragiale (prin jocul eredităţii care face ca majoritatea membrilor familiei Caragiale să aibă înzestrări teatrale). De asemenea, putem observa atragerea înspre numele de alte origine, Tiergarten (cartier amplasat în sectorul Berlin Centru), Aubrey (de origine franceză), safire Ceylan (producția de safire în Sri Lanka-denumirea veche Ceylon), sulimenite (sulimen- a farda). Întreg textul scris de Mateiu Caragiale se remarcă prin folosirea de cuvinte sofisticate pentru vremea în care a fost scris, cuvinte elevate, savante, împrumutate din franceză împletindu-se cu stilul sobru, impersonal, dând naştere personajelor realiste complexe.